Sărbătorile de iarnă la portughezi

Pentru poporul portughez, sărbătorile de iarnă înseamnă în primul rând o reînnoire a credinţei în Dumnezeu, a dispoziţiei, a relaţiilor cu cei dragi, a prieteniilor, a atmosferei din societate şi, bineînţeles, din căminul familial. Este una dintre cele mai frumoase şi mai plăcute perioade din calendar.

Feerie în stradă

În Portugalia sosirea sărbătorilor de iarnă – Crăciunul şi Anul-Nou, începe a se simţi încă din luna noiembrie. Deşi plapuma albă lipseşte, bulevardele şi străzile sunt parcă rupte din poveste, fiind decorate care mai de care cu ghirlande aurii-strălucitoare şi brazi împodobiţi, de lângă care Moş Crăciunii te salută cu drag şi te invită să faci o fotografie alături de ei. Casele gospodarilor te întâmpină cu crenguţele de brad şi clopoţeii de argint care stau frumos la uşi şi la ferestre, iar vitrinele magazinelor abundă de luminiţe şi cadouri care se bucură când îşi găsesc cumpărătorii. Şi aceste impresionante luminiţe, suvenire şi clinchete de clopoţei aduc cu ele Magia Crăciunului, purtându-te pentru o perioadă printr-o lume feerică, fericită, de poveste.

Crăciunul – o sărbătoare de familie

O tradiţie frumoasă au portughezii – să sărbătorească Crăciunul în familie. Este o ocazie ideală de a lăsa la o parte grijile, neplăcerile şi de a petrece frumos timpul împreună cu părinţii, bunicii, fraţii, prietenii… În această zi îşi urează unul altuia Crăciun Fericit şi îşi dăruiesc simbolice cadouri. Unul din cele mai plăcute momente ale sărbătorii este reuniunea familiei la cina specială de după Slujba Religioasă. Pentru această masă gospodinele pregătesc cele mai alese bucate: cod fiert (bacalhau) cu legume şi ouă, purceluş de lapte la cuptor, friptură de ied, orez preparat cu caracatiţe şi fructe de mare, precum şi alte bunătăţi din carne de porc şi curcan. Se mai pregătesc şi alte feluri de bucate, care variază de la o regiune la alta. Şi toate aceste mâncăruri sunt însoţite de cel mai bun vin alb, verde sau roşu, preferat fiind “Vinul de Porto”. De pe masă nu lipsesc dulciurile tradiţionale: Bolo-Rei – care este cozonacul de Crăciun al portughezilor, biscuiţi, tort cu migdale, budincă de Crăciun, orez dulce şi altele. Atmosfera de sărbătoare este întregită, fără îndoială, de clopoţeii şi luminiţele de pe pomul de Crăciun.

La hotarul dintre ani

În seara Revelionului portughezii mai casnici se bucură de programul de sărbătoare al televiziunilor, iar cei mai aventurieri – de concerte organizate în aer liber, care se finalizează cu grandioase spectacole de focuri de artificii. La hotarul dintre ani toată lumea ciocneşte cupe de şampanie şi iese pe verandele caselor să întâmpine cu bucurie noul an.

Cum petrec moldovenii din Portugalia sărbătorile de iarnă

Chiar dacă locuiesc de ani buni departe de ţară, moldovenii din Portugalia sărbătoresc an de an Crăciunul şi Revelionul în mod tradiţional moldovenesc. O parte dintre ei sărbătoresc Crăciunul pe stil nou – 25 decembrie. Însă, majoritatea creştinilor moldoveni continuă să se pregătească de sărbătoarea Crăciunului pe stil vechi – 7 ianuarie, conform calendarului iulian. Unii îşi iau chiar zi liberă de la serviciu.

Gospodinele se pregătesc ca la mama acasă. Nelipsite de pe masa de sărbătoare sunt bucatele tradiţionale – sarmalele, piftia (răcitura), plăcintele, carnea la cuptor, salate, crăciunei, prăjituri de casă, dulciuri, vin moldovenesc ş.a. Cei care au rude, prieteni se vizitează, se colindă, neuitându-i pe cei dragi de-acasă, cu care conversează la telefon sau pe Internet.

“La noi în casă s-a sărbătorit întotdeauna Crăciunul pe stil nou. Aşa am fost crescuţi şi obişnuiţi de părinţi. Avem multe rude în România şi din copilărie îmi amintesc că părinţii noştri sărbătoreau Naşterea Domnului pe 25 decembrie împreună cu rudele. La ţară lumea sărbătorea pe stil vechi. De când suntem în Portugalia, punem pe masa de sărbătoare şi bucate tradiţionale moldoveneşti, dar şi portugheze, mai ales dacă avem invitaţi şi prieteni de-ai locului”, spune Tamara Leucă din Lisabona, originară din oraşul Nisporeni, Moldova.

Chiar dacă în Portugalia nu prea este zăpadă, care schimbă decorul şi feeria sărbătorilor de altădată, cu care conaţionalii noştri erau obişnuiţi acasă, ei se bucură de evenimente şi privesc partea frumoasă. Sunt mulţumiţi că majoritatea recepţionează posturile TV din ţară, ascultă colinde, urmăresc spectacolele de Revelion şi că pot comunica cu uşurinţă cu toţi cei dragi, ceea ce-i face să se simtă conectaţi la pulsul de acasă.

În familia Larisei şi a lui Mihai Grosu din Montenegro, Faro, naşterea lui Iisus este sărbătorită pe 7 ianuarie.“Noi sărbătorim Crăciunul pe stil vechi. Aşa fac şi toţi prietenii noştri de-aici pe care îi cunoaştem de ani buni. În ajun, mergem la biserică, ziua avem învoire de la serviciu şi suntem acasă, aşteptăm oaspeţi. Dacă avem invitaţi şi prieteni portughezi, atunci, pe lângă sărmăluţe, plăcinte şi friptură, punem pe masa de sărbătoare şi bucate portugheze (carne de curcan, miel la cuptor sau cod cu legume etc.), pentru ca toţi musafirii să se simtă bine”.

În mixtura mentalităţilor şi culturilor străine, totuşi, conaţionalii noştri se regăsesc şi se identifică ca moldoveni cu particularităţi de educaţie, tradiţii şi obiceiuri. În diasporă se organizează diferite evenimente culturale, unde se colindă, se joacă capra, se recită poezii şi se cântă de sărbătoare, evidenţiind datinile neamului nostru.

Olesea Tanaşciuc, Lisabona

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *