Parmiggiano de Moldova de la Marcel Bejenaru

În drum spre casă, la Dondușeni, făcusem un popas pentru a cumpăra ceva brânzeturi. Fratele meu, fiind un client fidel, nicicând nu scapă ocazia să treacă pe acolo în drum spre casă. Din produsele propuse, am cumpărat și ceva ce nici nu bănuiam că aș putea găsi în Moldova. Ricotta italiană cu zmeură, mozzarella, cașcaval cu ardei iute, paprica și alte ierburi aromatice. Și, cu mare surprindere, am constatat că gustul este net superior celor din magazinele italiene. Este vorba despre o fermă din satul Târnova, Dondușeni, fondată de un originar din acest sat, revenit la baștină după o experiență trăită în Europa timp de 8 ani. Entuziastul este Marcel Bejenaru, care își trăiește și își realizează, de fapt, visul vieții sale. Visul constă în obținerea unui CAȘCAVAL AL SĂU, un brand personal.

Ambiția lui nu se limitează doar la un produs oarecare, ci aspiră să realizeze unul natural, biologic, iar afacerea să se dezvolte la el acasă.

Din păcate, acest vis frumos și ambițios s-a dovedit a fi unul greu de realizat în R. Moldova. Băiatul este medic veterinar, absolvent al Universității Agrare din Moldova. Teza de doctorat a susținut-o la Universitatea de Ştiințe Agrare și Medicină Veterinară din Timișoara, România. A participat la un schimb de experiență în domeniu la Toulouse, Franța. A activat în domeniul respectiv în Italia.

Deși Marcel Bejenaru a revenit acasă acum 4 ani, afacerea sa are încă un aspect incipient, pentru că în drumul spre acest vis al său a întâlnit şi întâlnește numeroase obstacole. De exemplu, nu dispune de o încăpere privată. În prezent, activează în incinta unei școli profesionale abandonate care, juridic, aparține Ministerului  Educației și pe care o ia în chirie, deocamdată, pe un termen scurt: în prima perioadă pentru doar un an, acum însă a reușit să obțină un contract pe 5 ani. Lipsa unui sediu nu-i permite să se gândească la o investiție de lungă durată. Un alt factor important este sistemul dezavantajos de creditare din R. Moldova.

Chiar și aşa, Marcel Bejenaru a reușit să ofere posturi de muncă consătenilor, unde condițiile sunt „ca la noi acasă”, fiind tratați ca într-o familie. Afacerea sa are și ar avea și mai mult impact social în localitatea de baștină, dacă s-ar desfășura în condiții favorabile, cu o perspectivă de creștere majoră.

În prezent, Marcel aplică circa 30 de remedii artizanale ce țin atât de tradiții europene (franceze și italiene), cât și autohtone – românești. El produce mozzarella, ricotta, brie, fel de fel de brânzeturi locale sau altfel de delicii. A reușit chiar să facă și faimosul parmiggiano. Toate activitățile sunt manuale, de la mulsul vitelor până la prelucrarea laptelui și realizarea produsului final. Chiar daca operațiunile sunt manuale, e necesar un minim de utilaj: aparate pentru controlarea temperaturii și umidității, rafturi din lemn natural pentru maturarea cașcavalurilor, răcitor de lapte, camere frigorifice etc.

Mi-aș dori ca subiectul abordat în această istorioară să aibă un impact favorabil asupra colaboratorilor din diasporă și asupra consângenilor mei de acasă. Oricine se poate implica, sprijinind o finanțare pentru această afacere, mai ales că ține de un sector prioritar pentru R. Moldova, cel agrar, are un solid impact social și este lansată în provincie, la nordul Moldovei.

Proiectul mă inspiră și m-a motivat să scriu aici pentru că e vorba de baștina mea și despre o persoană deosebită, care muncește din greu întru binele comun.

Cu drag și cu mari speranțe, Liliana Stratulat