Limba noastră, dușmanul nostru?

În Mol­do­va, îmi dau sea­ma că acest titlu ar putea declan­șa o temă care poa­te avea efec­tul ben­zi­nei tur­na­te în foc. Cred, însă, că e o temă foar­te impor­tan­tă, pe care tre­bu­ie să o dis­cu­tăm, dacă vrem să fim în rând cu lumea civi­li­za­tă. Dese­o­ri aud de la com­pa­tri­oţii mei fra­ze de genul „dacă vă este dra­gă ţara, înce­ta­ţi să mai vor­bi­ți rusa”. Este inte­re­sant că punem pe ace­lași cân­tar dra­gos­tea de țară şi abi­li­ta­tea de a vor­bi o lim­bă stră­i­nă. Se prea poa­te că în mine vor­beș­te ling­vis­tul, or, eu sunt con­vin­să: cu cât mai mul­te lim­bi pose­dă omul, cu atât mai edu­cat este, cu atât mai mul­te oport­u­ni­tă­ţi are în via­ță. Nu sunt o nai­vă. Înțe­leg ce efect are lim­ba rusă în R. Mol­do­va. De ace­ea poa­te nu aud ceva de felul „dacă vă este dra­gă ţara, înce­ta­ţi să vor­bi­ţi engle­za”. Totu­şi, de ce ne pare că, înce­tând să vor­bim rusa, pro­ble­me­le noas­tre de aca­să se vor rezol­va?

Dar de ce lim­ba rusă este uti­li­za­tă în via­ţa de zi cu zi în R. Mol­do­va? Aici aș face o para­le­lă cu lim­ba spa­ni­o­lă în SUA. Spa­ni­o­la este prac­tic a doua lim­bă în uz în SUA, deşi nu are sta­tut de lim­bă ofi­ci­a­lă. Acest lucru se întâm­plă pen­tru că vor­bi­torii de spa­ni­o­lă (adi­că imi­granţii din Ame­ri­ca Lati­nă) sunt cea mai mare mino­ri­ta­te în SUA. Pen­tru a atra­ge cli­enţi cu ori­gi­ni spa­ni­o­le, busi­ne­s­sul ame­ri­can (de la ban­ca obi­ş­nu­i­tă, până la reţea­ua gigan­ti­că de maga­zi­ne Wal­Mart) folo­seș­te spa­ni­o­la. În aceas­tă lim­bă și în engle­ză sunt tipă­ri­te for­mu­la­re, eti­che­te, pos­te­re, pen­tru că este „good for busi­ne­ss” (bine pen­tru busi­ne­ss). Din ace­leași moti­ve, busi­ne­s­sul mare, ca Micro­soft, Ama­zon, Nin­ten­do, anga­jea­ză lucră­to­ri biling­vi cu un sala­riu mai mare decât al celor care vor­besc doar engle­za. La Chi­și­nău, lim­ba rusă se folo­seș­te din ace­leași moti­ve: ea este „good for busi­ne­ss”. Asta e rea­li­ta­tea, chiar dacă ne pla­ce sau nu.

Par­că aud repro­șu­ri de felul: „Chiar nu înțe­le­gi că în Mol­do­va rusa se folo­seș­te pen­tru influ­en­țe poli­ti­ce?” Dacă-i așa, tre­bu­ie să sepa­răm pro­pa­gan­da impu­să de Rusia ca stat, şi lim­ba rusă ca lim­bă vor­bi­tă în gene­ral. Avem o pro­ble­mă cu Putin, dar nu și cu Puş­kin. Dar ce facem cu per­soa­ne­le biling­ve, pen­tru care ambe­le lim­bi, româ­na şi rusa, sunt nati­ve? Le dis­cri­mi­năm? Le închi­dem gura? Ase­me­nea meto­de de mult nu se mai prac­ti­că în lumea civi­li­za­tă. Mino­ri­tă­ți­le au drep­tu­ri­le lor pro­te­ja­te. Per­so­nal cred că ziua tră­i­tă în lup­ta cu rusa, ucrai­ne­a­na, bul­ga­ra, găgă­u­za, cu alte lim­bi vor­bi­te în Mol­do­va, este ziua pe care noi nu am folosit-o în lup­ta cu corup­ția, cu alte pro­ble­me care ne sufo­că în pre­zent.

Dacă vre­ți ca spi­ri­tu­a­li­ta­tea mol­do­ve­neas­că, şi, ca o pre­lun­gi­re a ei, lim­ba româ­nă, să fie mai atră­gă­toa­re decât rusa în Mol­do­va, înce­ta­ți să vă plân­ge­ți că cine­va vă cal­că în picioa­re pro­pri­ul grai. Faceți ceva ca să pro­mo­va­ţi lim­ba în mass-media, spec­ta­co­le, con­cer­te inte­re­san­te, atât de inte­re­san­te, încât spec­ta­to­rul să nu-și poa­tă rupe ochii de la ecran ori de la sce­nă. „Pro­du­ceți” un nou Ion Dru­ţă, lite­ra­tu­ra căru­ia se tra­du­ce şi se citeş­te uşor în ori­ce lim­bă. „Pro­du­ceți” un nou Eugen Doga, muzi­ca căru­ia nu are hota­re şi nu are nevo­ie de tra­du­ce­ri. „Pro­du­ceţi” un nou Ansam­blu „Joc”, ast­fel încât acest cuvânt, joc, să pro­voa­ce iară­și admi­ra­ția între­gii lumi, fără tra­du­ce­re. „Pro­du­ceţi” un nou „Zdob şi Zdub”, care cu ace­la­şi suc­ces inter­pre­tea­ză „Vide­li noci”, de Vik­tor Ţoi, „Pain­ting bla­ck”, de Rol­ling Sto­nes, dar şi „Mol­do­ve­nii s-au năs­cut”.

Dacă cre­de­ți că acest scop e impo­si­bil pen­tru o per­soa­nă de rând, vă dau un exem­plu din via­ţă, des­pre o mică vic­to­rie mol­do­ve­neas­că pe pămân­tul ame­ri­can. La nun­ta mea în Seat­tle cu mire­le meu ame­ri­can au fost doar patru mol­do­ve­ni: eu, sora mea şi doi copii ai mei, cei­lal­ți invi­ta­ți fiind local­ni­ci. Atun­ci, însă, când am inclus muzi­ca inter­pre­ta­tă de „Zdob şi Zdub” şi ne-am ridi­cat la horă, ame­ri­ca­nii mei, care nu şti­au nimic des­pre acest gen de muzi­că, au dan­sat împre­u­nă cu noi 7 hore la rând, de par­că toa­tă via­ţa aştep­ta­se­ră acest moment. Se ţineau de mâi­ni, săreau, miș­cau din picioa­re, când în ritm, când – greşit, chiu­iau şi râdeau. Până azi îmi tot spun că a fost cea mai vese­lă nun­tă la care au fost în via­ţa lor. Şi până azi nu au uitat ce înseam­nă cuvân­tul „hora”. Deci, mai puţi­ne lacri­mi, mai mul­te solu­ţii!

Irina VanPATTEN, Seattle, SUA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ion

    Pai sa inte­lea­ga si rusii ca e good for busi­ne­ss sa vor­bes­ti roma­na. Va dau con­tra­e­xem­plu, in Bel­gia, daca te adre­se­zi in fran­ce­za unui fla­mand, el ras­pun­de in engle­za, doar daca vede ca nu stii deloc engle­za va tre­ce pe fran­ce­za. Un alt exem­plu, vor­bes­ti cu polo­ne­zi, ori­gi­na­li din tari­le bal­ti­ce, ucrai­nie­ni astia mai tine­ri pre­fe­ra engle­za in locul lim­bii ruse. Pro­ble­ma este ca nu exis­ta res­pect reci­proc. O alta obser­va­tie, spa­ni­o­la tre­bu­ie in ame­ri­ca daca vrei sa lucre­zi in zona unde sunt spa­ni­o­li mul­ti. Exis­ta zone unde e bine sa stii chi­ne­za, la fel cum in Bel­gia e bine sa stii olan­de­za daca lucre­zi si cu fla­man­zii, dar poti pur si sim­plu foar­te poli­ti­cos fi anun­tat ca ser­vi­ciu e ofe­rit doar in olan­de­za sau doar in fran­ce­za, si nu se supa­ra nime­ni, fiind­ca exis­ta res­pect reci­proc. La fel e si in ame­ri­ca, cunoas­te­rea lim­bii spa­ni­o­le poa­te fi un avan­taj, daca vrei sa le ofe­ri ser­vi­cii, pe de alta par­te, daca nu ii vrei ca cli­en­ti nu vor­bes­ti spa­ni­o­la.

    Eu cred ca cam toti care cunosc roma­na in mol­do­va stiu cat de cat si rusa, si trec pe rusa aproa­pe auto­mat, pro­ble­ma este ca rusii se inca­pa­ti­nea­za sa nu vor­beas­ca roma­na. Ei nu inte­leg ca e bine pen­tru busi­ne­ss? Ei nu au res­pect?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *