Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   Convenţia Miami

Convenţia Miami

La 14 octombrie 2017, la Miami, va avea loc cea de-a 4-a Convenţie Moldo-Americană organizată de diaspora moldovenească din SUA. Organizarea Convenţiei a demarat cu o dramă de categoria a cincea, care în industria de asigurări se numeşte forţă majoră ori „act of God” (actul lui Dumnezeu). La 5 septembrie, uraganul Irma, cu o viteză de 280 km pe oră, a învăluit insulele Caraibe, lăsând în urma sa multă jale. Duminică, 10 septembrie, se prognoza că Irma va intra în Florida, cu doar 4 săptămâni înainte de Convenţie. Furtuna era atât de vastă, încât a început evacuarea locuitorilor de pe ambele coaste ale peninsulei. Doar cu câteva ore înainte de „aterizare” Irma îşi schimbase direcţia spre vest, alegându-şi jertfa finală – Cheile Floridei – , şi turnase cu găleata, înecând mii de case. Miami, fiind pe coasta est, a scăpat de data asta doar cu o inundaţie moderată.

Când o sun pe Elena Dragalin, mă roagă să ne conectăm mai târziu, căci vorbea la telefon cu cei din Miami, pentru a clarifica situaţia pe loc: „Trebuie să ne asigurăm că toţi sunt OK înainte de a face alte planuri”. Aflăm că „floridienii” s-au întors acasă; sala rezervată, din fericire, nu a fost inundată; aeroportul din Miami a avut doar câteva geamuri sparte. Nu este electricitate în jumătate de oraş, dar în rest totul revine la normal. Se vede că cel mai mare challenge pentru organizatori va fi să pregătească Convenţia în mare grabă, căci totul s-a amânat pe câteva săptămâni din cauza Irmei. Prima însărcinare: un interviu cu unul din organizatorii Convenţiei, Sergiu Gherman, Consul Onorific al Camerei de Comerţ Moldo-Americane.

„Consulul Onorific nu este o poziţie guvernamentală şi nu este plătită de Guvernul R. Moldova, dar funcţionează folosind resursele proprii şi are scopul de a facilita schimbul economic şi cultural dintre R. Moldova şi statul Florida, SUA”, mă informează Sergiu.

– Sergiu, sunteţi gazda Convenţiei Moldo-Americane din 2017. De ce Miami?

– Sunt doar una din co-gazdele convenţiei, alături de Elena Dragalin, Evghenia Berzan şi Viorica Crăciun. Ideea iniţială, ca această convenţie să aibă un „element călător”, îi aparţine Elenei Dragalin. Alt argument pentru Miami a fost că Florida, în general, şi Miami, în particular, au o concentrare mare de moldoveni aflaţi în SUA. În plus, timpul şi plajele de aici sunt minunate chiar şi în luna octombrie.

– Sunteţi fondatorul firmei juridice Gherman Law, care acordă consultaţie privind drepturile omului şi drepturile de autor. Cum coexistă aceste două domenii diferite?

– Ambele sunt componente ale practicii mele intensive de litigii. Înclinaţia spre drepturile de autor în domeniul muzicii vine din mediul meu muzical. Am dedicat artelor aproape 20 de ani. În ceea ce priveşte drepturile omului, este ceva ce mă interesează în general. Dar din punctul de vedere al practicii, acest domeniu a fost dezvoltat datorită legăturii mele cu Republica Moldova. Aş spune că muzica mă ajută în practica mea de drept la interpretarea unui text legal într-un mod mai creativ, oferind clienţilor mei un avantaj.

– Care este cel mai memorabil caz de drepturile omului de care v-aţi ocupat?

– Aceasta a fost, de fapt, o serie de cazuri conectate, toate având un inculpat comun, un american, şi victimele dintr-o comunitate moldovenească rurală foarte săracă. Au fost ridicate întrebări importante privind dreptul internaţional şi cel american soluţionate de către Curtea Districtuală din Pennsylvania, unde cazurile au fost în aşteptare mai mulţi ani până au ajuns la o rezoluţie de succes pentru clienţii mei. Este important de spus că acestea au început ca nişte cazuri penale declanşate de Departamentul de Justiţie al SUA şi de Procuratura din Pennsylvania, cu concursul procurorului american Mike Levy, un mare prieten al Moldovei, şi cu sprijinul acordat de un ONG extraordinar din Moldova, La Strada.

– Cum aţi aplica ceea ce aţi învăţat în SUA în R. Moldova, comparând diferenţa dintre legi şi executarea legii? De unde aţi începe? Ce proiect credeţi că ar avea succes, luând în considerare realitatea noastră de acasă?

Sergiu Gherman, unul dintre organizatorii Convenției Moldo-Americane

– Depinde de filosofia abordării. Considerăm că, dacă un proiect este rentabil din punct de vedere economic, va exista sprijin la nivelurile administrative necesare, în pofida oricărei birocraţii sau înfundării sistemului cu solicitări de mită în schimbul avansării proiectului. Dacă cineva se gândeşte la abordarea de sus în jos, atunci ne vine în minte un proiect de independenţă energetică – o centrală electrică de dimensiuni medii, probabil undeva în regiunea de nord a Moldovei. Producerea de electricitate ieftină este cu siguranţă benefică pentru consumatori, creează locuri de muncă, fortifică economia, se presupune că este agreată de jucătorii actuali ai puterii şi în acelaşi timp este profitabilă pentru investitori. Dacă cineva se gândeşte la un proiect care să înceapă la nivel local, atunci este nevoie de un pachet de legi administrative pentru a uşura povara administrării unei afaceri mici în Moldova. Să spun sincer, iniţiativa Guvernului R. Moldova de la începutul anului de a reduce numărul total de permise cu 150 de acte permisive este o decizie corectă.

În ceea ce priveşte aplicarea legilor: oamenii de rând, investitorii şi întreprinderile, toţi aşteaptă o predictibilitate a aplicării. Această predictibilitate este, de asemenea, o chestiune de percepţie. La toate nivelurile unei dispute juridice, părţile au dreptul să se aştepte ca vânturile politice să nu afecteze imparţialitatea modului în care sunt aplicate legile. O preocupare majoră este încrederea publicului în imparţialitatea judecătorilor, în transparenţa procesului juridic şi în deschiderea instanţelor către public. De exemplu, modul în care curţile moldoveneşti au gestionat recent condamnările lui Vlad Filat, Ilan Shor şi Veaceslav Platon este îngrijorător. Nu cred că aceste condamnări erau nedrepte sau inutile în vreun fel; dar lipsa de transparenţă şi lipsa de deschidere a instanţelor către opinia publică în chestiuni de importanţă naţională majoră trimite un mesaj de eşec întregii lumi, inclusiv partenerilor strategici ai R. Moldova. (Chiar şi opiniile curţii au fost publicate cu redacţii de nume publice şi companii publice, care nu ar trebui să aibă nicio aşteptare de confidenţialitate.) Cred că judecătorii şi oamenii din cadrul sistemului încearcă să facă bine, dar, în mod clar, nu reuşesc în toate.

– Subiectul principal de pe agenda Convenţiei este activismul civic şi dezvoltarea societăţii civile în R. Moldova. Credeţi că putem depăşi apatia, disperarea oamenilor şi neîncrederea în instituţiile publice pentru a înviora angajarea lor în domeniul civic? Ce ar trebui să facem pentru început?

– Activitatea civică se aşteaptă într-adevăr să fie un subiect comun pe agenda Convenţiei. Subiectele proiectelor economice şi sociale vor predomina. Apatia oamenilor sau neîncrederea în instituţii vor dispărea treptat, dacă guvernul moldovenesc va continua reformele. Dar chiar şi aşa, mulţi concetăţeni de ai noştri rămaşi acasă nu sunt atât de apatici, ci sunt destul de implicaţi în viaţa civică, de vreme ce se fac proteste şi rapoarte frecvente ale unor proteste. Convingerea moldovenilor în ceea ce priveşte succesul Moldovei este primul pas către o Moldova fără corupţie şi intoleranţă.

La scurt timp, un alt uragan de categoria a cincea, numit Maria, s-a abătut asupra Puerto Rico, lăsând insula fără energie electrică şi provocând mari inundaţii. Maria e doar la o aruncătură de băţ de coasta de est a Americii (unde se află Miami). Sperăm că şi de data asta Miami va scăpa de urgie. Uite aşa şi lucrează echipa Convenţiei între două furtuni. To be continued…

Irina VanPatten, SUA