Deţinuţi în robia şefilor de penitenciare

Codul de Executare al R. Moldova prevede că deţinuţii din penitenciare „pot fi antrenaţi în câmpul muncii”. Aceştia au posibilitatea să câştige un ban şi să-şi reducă din termenul de detenţie. Ziarul de Gardă a primit la redacţie zeci de scrisori în care condamnaţii se plâng că nu sunt remuneraţi pentru munca pe care o prestează. Astfel, zic ei, se simt dublu pedepsiţi, o dată de lege şi a doua oară de şefii penitenciarelor.
Eugenia Eremciuc a fost condamnată la 10 ani privaţiune de libertate, fiind învinuită de „sustragerea în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului”. Ajunsă după gratii, femeia s-a angajat în câmpul muncii, având un singur scop – reducerea termenului de detenţie. După mai mulţi ani lucraţi „la răcoare”, Eugenia a ajuns la o singură concluzie – „legislaţia indică remedii care ar ajuta deţinuţii să se resocializeze, însă acestea funcţionează doar pe hârtie”.

„În anul 2003, m-am angajat în detaşamentul gospodăresc al Penitenciarului nr. 13, în sfera deservirii instituţiei. Am muncit 2 ani având un singur scop – reducerea termenului de executare a pedepsei, dar din păcate am fost înşelată”, ne spune Eugenia într-una din scrisorile sale. Femeia susţine că, pentru un an de muncă, administraţia penitenciarului „a uitat” să-i reducă zile din termenul de detenţie şi că nu i-a fost plătit nici salariul. „Pentru 2 ani de muncă, mi s-au redus din termen doar 70 de zile, deşi lucram de la 6 dimineaţa până la 17 seara. În tabelul de muncă, însă, era indicat că lucrez de la orele 8 până la orele 17, două ore de muncă fiindu-mi „furate”, susţine condamnata.

Potrivit Codului de Executare, art. 257, „Condamnatului care nu încalcă regimul de deţinere şi îndeplineşte conştiincios sarcinile de producţie i se pot compensa privilegiat 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de muncă”.

Alt penitenciar – aceleaşi condiţii

Eugenia spune că după ce a cerut explicaţii administraţiei Penitenciarului nr. 13, a fost învinuită că încalcă regimul de detenţie şi, fiind transferată la Penitenciarul nr. 7 de la Rusca, fără să fie remunerată pentru cei doi ani pe care i-a muncit. „La Rusca m-am angajat la cantina Penitenciarului. Am lucrat un an şi două luni în nişte condiţii oribile, de la orele 6 dimineaţa până la 21 seara, fără zi de odihnă şi fără sărbători”, îşi aminteşte Eremciuc. În Codul de Executare, art. 254, se menţionează că „timpul de lucru al condamnatului se stabileşte în conformitate cu legislaţia muncii”, iar Codul Muncii stipulează că durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Un al regim de muncă poate fi stabilit doar cu acordul scris al salariatului.

În perioada de referinţă, avocaţii parlamentari au făcut publice un şir de sesizări referitoare la situaţia din penitenciarele R. Moldova. Potrivit lor, la Penitenciarul nr. 7 de la Rusca, într-adevăr, au fost depistate încălcări ale legislaţiei muncii. „Deţinutele antrenate în munca la bucătărie lucrează fără întrerupere câte 12 ore în şir, iar salariul le este plătit cu întârziere”, se arată în sesizare.

Legea spune că, făcând abstracţie de mărimea pagubei pe care trebuie să o achite deţinutul, 25 % din salariu îi este garantat. „Prevederile legii, însă, nu sunt valabile după gratii”, e de părere Eugenia Eremciuc. „Am adresat un şir de întrebări administraţiei instituţiei, însă mi s-a spus că dacă mai ridic glasul, voi rămâne fără un loc de muncă”, îşi aminteşte femeia. Pentru că a protestat, anunţând greva foamei, Eugenia a fost închisă în carceră, pentru o săptămână.

Deţinuţii – surse de venituri neoficiale pentru şefii de închisori

Cazuri de încălcare a dreptului la muncă a deţinuţilor sunt depistate şi în prezent. Potrivit raportului Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova (CHDOM), realizat în urma vizitei de documentare la Pentenciarul nr. 1 din Taraclia în aprilie 2008, „deţinuţii sunt antrenaţi la muncă, atât în instituţie, cât şi în afara acesteia, însă nu sunt remuneraţi pentru toată muncă prestată”.
Potrivit expertului CHDOM, Ştefan Burlaca, printre încălcările semnalate de către deţinuţi se numără neachitarea sau achitarea parţială a remuneraţiei pentru munca prestată, necalcularea corectă a zilelor de muncă prestată de către deţinut, sancţionarea intenţionată de către administraţie a deţinutului, pentru ca astfel acesta din urmă să nu poată beneficia de dreptul de a fi eliberat înainte de termenul stabilit.
„În prezent, R. Moldova înregistrează mari deficienţe la capitolul respectarea drepturilor deţinuţilor din cadrul penitenciarelor naţionale. Drept motive care determină administraţiile să încalce drepturile deţinuţilor am putea menţiona următoarele: dorinţa administraţiei de a menţine în penitenciar deţinuţii care muncesc, pentru că aceştia sunt o sursă neoficială de venituri pentru conducerea penitenciarelor”, susţine expertul.

Potrivit CHDOM, factorii care încurajează astfel de acţiuni ale administraţiilor penitenciarelor sunt lipsa unui mecanism eficient de control al respectării drepturilor deţinuţilor, Comitetul pentru plângeri, ca principal supraveghetor al respectării drepturilor deţinuţilor, existând doar pe hârtie.

Vitalie Modrângă, juristul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM), a menţionat pentru Ziarul de Gardă că, de la începutul acestui an, Comitetul de Plângeri, menirea căruia este de a examina adresările şi contestările condamnaţilor, precum şi de a monitoriza respectarea drepturilor omului în instituţiile penitenciare, nu mai funcţionează din lipsă de finanţare din partea statului.
Rata şomajului, înaltă şi în Penitenciare

Eugenia Eremciuc susţine că, în aprilie 2007, a depus o cerere la Judecătoria Centru, plângându-se de reducere incorectă a zilelor privilegiate. „Cazul a fost examinat superficial, iar acţiunea mea a fost respinsă ca nefondată”, spune femeia.

În răspunsul Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) către Ziarul de Gardă se arată că „în perioada deţinerii Eugeniei Eremciuc în Penitenciarul nr. 13, compensarea privilegiată a zilelor de muncă a constituit 79 zile, reieşind din faptul că tuturor condamnaţilor antrenaţi la deservirea gospodărească a penitenciarelor, până la data de 01 iulie 2005, compensarea privilegiată a zilelor de muncă din contul duratei pedepsei se efectua din calculul 3 zile de muncă pentru 4 zile din durata pedepsei”. Potrivit DIP, salariul lunar al Eugeniei Eremciuc era de 320 lei. În prezent, condamnata se află în Spitalul-penitenciar nr.16-Pruncul pentru tratament.

Potrivit Raisei Dogaru, şefă de direcţie în cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, de la începutul anului 2008, au fost înregistrate 220 de persoane eliberate din detenţie, dintre care 30 au fost susţinute la plasarea în câmpul muncii. Potrivit legislaţiei în domeniul ocupării forţei de muncă, persoanele eliberate din detenţie beneficiază de alocaţie de integrare de 310 lei.

Potrivit DIP, în prezent, în penitenciarele din R. Moldova sunt deţinute peste 7 mii de persoane, dintre acestea peste 5 mii sunt apte de muncă. Doar 36 % dintre deţinuţi sunt amplasaţi în câmpul muncii.

Diana RAILEAN