Detectorul de minciuni între contradicţii legislative şi funcţionalitate parţială

Niciun judecător din R. Moldova, angajat MAI, SIS sau al Serviciului Vamal nu a fost până în prezent testat la detectorul comportamentului simulat (poligraf), deşi, încă din 2015, proba este obligatorie pentru accederea în funcţie. Doar 23 de pretendenţi la funcţia de procuror au fost testaţi în vara anului trecut. Motivul, spun autorităţile, sunt costurile mari pe care le presupune achiziţionarea utilajului şi instruirea poligrafologilor. Deşi rezultatele negative la poligraf nu constituie un temei de a refuza angajarea unei persoane sau de a o demite, lacunele legislative i-au determinat pe zece candidaţi la funcţia de procuror să solicite dezbaterea acestui subiect la Curtea Supremă de Justiţie. Contradicţiile din legislaţie au făcut să eşueze şi primul concurs pentru alegerea şefului Autorităţii Naţionale de Integritate, contribuind la faptul ca instituţia să nu fie funcţională nici la un an şi jumătate de la reformă.

Legea prevede că testele la poligraf, numit şi detectorul de minciuni, sunt obligatorii atât pentru accederea în funcţiile de judecător şi procuror, cât şi pentru cei care se angajează sau activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Serviciului Vamal şi Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), iar sarcina privind crearea condiţiilor necesare pentru implementarea legii revine instituţiilor enumerate. Deşi din 1 ianuarie 2015 testul la poligraf trebuia să devină o probă obligatorie, de trei ani norma legală este ignorată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În mai-iunie 2017, au fost testaţi la detectorul de minciuni primii pretendenţi la fotoliile de procuror.

Cine sunt poligrafologii şi cine îi atestă

În R. Moldova, pot deveni poligrafologi persoanele angajate în instituţiile cu drept de iniţiere a testării, care au cel puţin 25 de ani, studii superioare în domeniul psihologiei şi deţin un document ce confirmă pregătirea specială în domeniul aplicării testelor la poligraf. Aceştia sunt atestaţi de către un organ colegial, Comisia de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, care activează din 2015 şi care este formată din reprezentanţi ai fiecărei autorităţi vizate în Legea cu privire la poligraf. Şef al Comisiei este Tudor Gabura, şeful Direcţiei generale securitate şi resurse umane a CNA. Membrii acestui organ colegial nu sunt remuneraţi suplimentar pentru calitatea de membru, aceştia fiind salarizaţi de către instituţiile care i-au delegat potrivit funcţiilor de bază deţinute.

În prezent, în R. Moldova există trei poligrafologi atestaţi, doi dintre aceştia, Oxana Bologan şi Igor Carabeţchi, îşi desfăşoară activitatea la CNA, iar cel de-al treilea, Alexandru Cucoară, la MAI. Cel din urmă are şi un asistent, Igor Doncenco.

Am solicitat Comisiei, printr-o scrisoare oficială, să ne prezinte CV-urile celor trei poligrafologi, dar informaţia nu ne-a fost oferită pe motiv că datele despre aceşti specialişti constituie informaţii cu accesibilitate limitată, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la atestarea poligrafologilor. Am fost informaţi, însă, că toţi cei trei poligrafologi înregistraţi au beneficiat de instruire iniţială în domeniul testării la poligraf, care a fost organizată de Ambasada SUA, cu antrenarea specialiştilor Asociaţiei Americane a Poligrafologilor Poliţiei, în perioada ianuarie-mai 2013. Totodată, aceştia au urmat cursuri de reciclare în Federaţia Rusă (2015) şi în SUA (2017).

În acelaşi răspuns, Tudor Gabura, întrebat despre salariul poligrafologilor, a spus că „Comisia de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului nu dispune de date ce ţin de salarizarea poligrafologilor”, dar că cei doi specialişti de la CNA „sunt remuneraţi la fel ca şi ceilalţi funcţionari cu statut special”.

Întrebat ce instruiri în domeniu deţin membrii Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului care le-ar permite să evalueze corect pretendenţii la statutul de poligrafolog, Tudor Gabura a explicat că „nu trebuie confundată atestarea specialiştilor cu o evaluare a performanţelor”. „Membrii Comisiei de stat doar verifică dacă persoana întruneşte cerinţele stipulate în lege pentru a obţine statutul de poligrafolog. În mod special, verificăm dacă persoana deţine certificatul ce atestă absolvirea cursurilor de instruire iniţială, atât, plus studii, vârstă”, menţionează şeful structurii de stat, adăugând că persoana care este atestată trebuie, după o anumită perioadă, să urmeze cursuri de „reciclare” peste hotare, deoarece în R. Moldova nu există instruiri în acest domeniu.

În vizită la CNA

La CNA există două birouri amenajate pentru efectuarea testării comportamentului simulat. Acestea sunt izolate fonic şi dotate cu poligrafe de model Lafayette LX 4000-SW. Un asemenea dispozitiv este folosit şi de poligrafologul MAI. Utilajul a fost donat în 2013 de Ambasada SUA în R. Moldova. Partenerii americani au fost şi cei care au finanţat amenajarea încăperilor. „Am primit utilajul împreună cu certificatul de calitate eliberat de autorităţile americane, avizat de Ambasada SUA”, precizează Tudor Gabura, care, împreună cu poligrafologul CNA Igor Carabeţchi, atestat la 30 noiembrie 2017, ne prezintă biroul şi explică în ce constă testarea.

Înainte de a fi angajat la CNA, Igor Carabeţchi a activat în calitate de poligrafolog la Ministerul Afacerilor Interne, verificând persoane în cadrul cauzelor penale. „Am fost instruit în Moldova de către un specialist din Statele Unite al Americii, iar ulterior am urmat cursuri în Federaţia Rusă. Instruirea durează în funcţie de scop, de la o săptămână până la trei luni, depinde de tematica şi nivelul de însuşire a metodologiei. Principiile sunt aceleaşi, dar e necesar să faci instruire pe un anumit tip de aparat”, susţine Igor Carabeţchi.

Acesta spune că testarea la poligraf constă din mai multe etape: „În primul rând, iniţiatorul depune o solicitare şi prezintă setul de documente, ulterior, persoana care urmează a fi testată este supusă unui pre-test. Poligrafologul discută cu persoana, îi explică procedura şi ce întrebări îi vor fi adresate, anchetează dacă are probleme de sănătate, de ordin fizic sau psihic, dacă în ziua respectivă este în stare să treacă testul. După discuţie, persoana este plasată pe un scaun special, iar pe corp îi sunt plasaţi senzori. Se fac mai multe teste, în funcţie de factorii de risc. Între teste se fac pauze. Urmează discuţii post-test. Ulterior, specialistul rămâne pentru a analiza informaţiile şi a trimite raportul către autoritatea care a cerut verificarea la poligraf”.

Tipul testării, explică Igor Carabeţchi, diferă în funcţie de scopul acesteia, dacă este vorba despre verificarea persoanei la angajare, în cadrul unei anchete de serviciu sau în cadrul cauzelor penale. Metoda investigativă se utilizează în cadrul cauzei penale, când specialistul concomitent cu evoluţia cercetării penale verifică declaraţiile persoanei, iar metoda de diagnostic – când sunt analizate anumite acţiuni ale persoanei. Metoda „screening” se aplică atunci când iniţiatorul testării enunţă anumite riscuri pentru angajare. „Iniţiatorul enunţă o listă de riscuri, iar ulterior, împreună cu expertul, sunt formulate întrebările care urmează a fi adresate persoanei”, afirmă Igor Carabeţchi.

În funcţie de scopul acestuia, testul poate dura două, cinci şi chiar şase ore. Cel mai mult timp ocupă pregătirea persoanei, înregistrarea propriu-zisă a parametrilor durează însă doar 8-10 minute. Pregătirea constă în discuţii între specialist şi persoana testată, celei din urmă i se spune scopul şi ce întrebări i se vor adresa.

Sunt adresate întrebări de concretizare, despre droguri sau jocuri de noroc, pentru a afla comportamentul şi reacţiile persoanei. „Dacă ceva nu este clar pentru specialist, el dezvoltă întrebarea. De exemplu: Aţi consumat în ultimii trei ani droguri? Dacă el răspunde, iar poligrafologului nu-i este clar ceva, atunci adresează o întrebare mai îngustă. Întrebarea o convine şi cu persoana testată”, explică Tudor Gabura, şeful Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, care precizează că atunci când rezultatul este neconcludent, înseamnă că din punct de vedere statistic este imposibil de stabilit dacă persoana minte sau spune adevărul. Pe perioada testării, adaugă Igor Carabeţchi, nu se intervine în niciun mod şi este eliminată influenţa factorilor externi. „Nici nu se bea apă”, susţine specialistul. „Principial este înregistrarea parametrilor fiziologici ai persoanei testate, softul prelucrează toate datele”, punctează Tudor Gabura.

Sectorul privat, în afara legii

În ultimul timp apar tot mai multe companii private ce prestează servicii de testare la poligraf. Segmentul de activitate în sectorul privat însă nu este reglementat în Legea cu privire la poligraf. Altfel spus, nu există cerinţe faţă de activitatea acestor poligrafologi şi faţă de competenţele lor, respectiv, lipseşte certitudinea profesionalismului serviciilor prestate.

„Ei sunt în afara cadrului legal, în viziunea mea, deşi nu putem spune că e ilegal. Legea nu interzice, ci doar nu reglementează. Ar trebui să intervină organele de control, pentru că, dacă ei prestează nişte servicii, înseamnă că percep şi taxe. Dar orice percepţie de bani trebuie reglementată legal, prin hotărâri de guvern sau ale structurilor abilitate. N-am văzut până în prezent asemenea acte”, explică şeful Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului.

Lege respectată parţial

Deşi, de la 1 ianuarie 2015, legea prevede obligaţia testării la poligraf înainte de accedere în funcţie, niciun magistrat care a intrat în sistemul judiciar până în prezent nu a fost verificat. Tudor Gabura susţine că, în scurt timp, va fi semnat un acord între Consiliul Superior al Magistraturii şi CNA, pentru ca judecătorii să fie testaţi de poligrafologii instituţiei anticorupţie. Un acord similar a fost semnat anterior între CNA şi Consiliul Superior al Procurorilor, respectiv, în 2017, a fost pentru prima oară când candidaţii la funcţia de procuror au fost supuşi testului la poligraf.

Întrebat de ce, în pofida unei legi care prevede testarea obligatorie la poligraf a unor categorii de persoane, autorităţile nu se conformează, şeful Comisiei afirmă că problema ar fi una de ordin financiar.

„Întrebarea mă depăşeşte, chiar dacă sunt preşedinte al Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului. Acest aspect ţine de însuşi conducătorul instituţiei cu drept de iniţiere a testului. Noi, ca instituţie (CNA – n.r.), ne-am conformat în totalitate: avem şi poligrafologi, şi birouri dotate, şi poligraf. Respectiv, testăm atât la angajare, cât şi în cadrul anchetelor de serviciu. Mai efectuăm şi testări periodice: dacă la angajare rezultatul este negativ, oferim persoanelor un termen de probă, după care le mai testăm o dată. Fiecare instituţie trebuie să aibă în dotare un poligraf şi, respectiv, unităţi de personal instruite în acest sens. Aparatul nu costă exagerat de mult, costă instruirea specialistului, deplasările, reciclarea acestuia. Amenajarea biroului din cadrul CNA a fost posibilă tot din sursele financiare ale ambasadei, în cadrul unui proiect. Având în vedere că CSM nu are nici surse prevăzute în buget pentru procurarea poligrafului, nici prevederi de unităţi în statele de personal, s-a convenit să încheiem un acord. În timpul apropiat va fi semnat. Conducerea Serviciului Vamal ne-a anunţat că va include unităţi de personal în acest sens şi va procura utilajul. SIS-ul, de asemenea, este în proces de instruire a unui expert şi de achiziţionare a utilajului necesar”, explică Tudor Gabura, care precizează că poligraful din dotarea CNA costă 2-3 mii de dolari, dar instruirile în SUA, pentru câteva săptămâni, sunt destul de costisitoare pentru bugetele instituţiilor.

Candidaţii la funcţia de procuror au schimbat „regulile”

Deşi stabileşte expres că testarea are caracter prezumtiv şi că rezultatul nu constituie o dovadă a caracterului neautentic al informaţiei comunicate sau unic temei pentru suspendarea executării obligaţiilor de serviciu ale persoanei testate, până recent Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, care este un act ierarhic inferior legii, stipula că „nu pot fi incluşi în concurs candidaţii care nu au promovat testul la detectorul comportamentului simulat”. Din acest motiv, la 2 iunie 2017, membrii CSP au refuzat înscrierea a zece absolvenţi ai INJ, din promoţiile 2014-2016 şi 2016-2018, în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror în procuraturile teritoriale, pe motiv că nu au promovat testul la poligraf. Absolvenţii au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, iar cea din urmă le-a dat dreptate şi a obligat CSP-ul să admită procurorii în profesie. Imediat după pronunţarea deciziei CSJ, membrii CSP şi-au modificat Regulamentul în concordanţă cu Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

Eroare pentru concurs repetat?

O altă lacună legislativă, mai mult sau puţin intenţionată, a generat tergiversarea alegerii unui nou şef al Autorităţii Naţionale de Integritate, unica instituţie care are competenţe de a verifica veniturile şi proprietăţile funcţionarilor publici, dar care nu este funcţională mai bine de un an şi jumătate. Contrar prevederilor Legii cu privire la poligraf, care spune că rezultatul negativ nu este un temei de a refuza angajarea unei persoane, Legea cu privire la ANI, elaborată de Ministerul Justiţiei şi votată de Parlament în iunie 2016, stipulează că câştigător al concursului pentru fotoliul de şef al ANI poate fi doar candidatul „care a susţinut proba detectorului comportamentului simulat”.

Din acest motiv, în octombrie 2017 a eşuat primul concurs pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al ANI. Niciunul dintre cei doi candidaţi înregistraţi în cursă, Victor Strătilă şi Teodor Cârnaţ, nu a susţinut testul la poligraf. Strătilă şi Cârnaţ au contestat în instanţă hotărârea prin care au fost descalificaţi din concurs. Între timp, Ministerul Justiţiei a elaborat un set de amendamente la Legea ANI, printre care şi unul care elimină eroarea respectivă. Modificările urmează a fi supuse votului în Parlament. Cel de-al doilea concurs pentru şefia ANI a fost câştigat de Rodica Antoci, şefa Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Naţional de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei. Igor Dodon a semnat la 29 decembrie decretul de numire în funcţie.