Despre moştenire pe înţelesul tuturor

495-mostenireMoştenirea este o procedură care, deseori, provoacă certuri, conflicte sau chiar destrămarea familiilor. De aceea, fiecare trebuie să fie pregătit să poată evita astfel de situaţii.

Ce este moştenirea?

Potrivit Codului Civil, „moştenirea” înseamnă procedura de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate (care a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Acest termen nu include doar bunurile mobile şi imobile pe care le primeşte succesorul, ci şi datoriile pe care le avea defunctul la momentul decesului. E important să se înţeleagă că moştenitorul nu poate accepta doar averea, lăsând datoriile. În momentul acceptării moştenirii, succesorul moşteneşte atât activul, cât şi pasivul defunctului.

Moştenirea poate fi  realizată pe două căi: conform testamentului, adică moştenire testamentară, sau în temeiul legii, adică moştenire legală.

Moştenirea legală se aplică în cazul în care:

  1. defunctul nu a lăsat niciun testament;
  2. a fost declarată nulitatea testamentului;
  3. succesorul testamentar este declarat nedemn.

Cine poate fi recunoscut în calitate de moştenitor legal?

La moştenire pot pretinde rudele defunctului, indiferent dacă legătura de rudenie rezultă din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie, precum şi soţul supravieţuitor. Totodată, menţionăm că, potrivit Codului Familiei, gradul de rudenie se stabileşte după următoarele modalităţi:

Rudenie în linie dreaptă – este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană – copii, părinţi.

Rudenie în linie colaterală – mai multe persoane au un ascendent comun – fraţi, surori.

Ordinea de preferinţă pentru rudele defunctului este stabilită de Codul Civil, art. 1500, prin care se instituie 3 clase de moştenitori legali.

a) Clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui care a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea;

b) Clasa II – colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât şi din partea mamei) ai defunctului;

c) Clasa III – colateralii ordinari (unchii şi mătuşile) ai răposatului.

În cazul în care nu sunt moştenitori succesibili în niciuna dintre cele III clase, şi nici soţ supravieţuitor, iar defunctul nu a dispus în mod valabil de bunurile sale prin testament, moştenirea e vacantă şi revine statului.

În cazul moştenirii legale trebuie respectate 3 principii importante, care stabilesc o anumită ordine în acest tip de moştenire. Acestea sunt următoarele:

1. Principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege între moştenitorii de clase diferite

Potrivit acestui principiu, clasele de moştenitori sunt chemate să preia succesiunea în ordinea stabilită de art. 1501, Cod Civil. Adică, mai întâi la moştenire sunt chemaţi descendenţii, fiii şi fiicele celui decedat, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi, soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi – părinţii, înfietorii celui ce a lăsat moştenirea. Astfel, dacă moştenitorii din clasa I acceptă moştenirea, automat celelalte II clase de moştenitori sunt excluse de la moştenire. Chiar dacă defunctul are pe linie colaterală fraţi şi surori, aceştia fac parte din clasa a II-a de moştenitori, la moştenire fiind chemaţi întâi copiii defunctului.

Soţul supravieţuitor, deşi nu e rudă cu cel ce a lăsat moştenirea, este inclus în clasa I de moştenitori legali. Singura condiţie e ca, la data deschiderii succesiunii, acesta să se afle în căsătorie, la organul de stare civilă. Căsătoria declarată nulă nu produce efecte succesorale. Art. 1503, Cod Civil, prevede că soţul supravieţuitor pierde dreptul la moştenire, dacă au existat motive pentru declararea nulităţii căsătoriei.

2. Principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă

Acest principiu presupune că, în interiorul aceleiaşi clase, rudele mai apropiate în grad înlătură de la moştenire rudele mai îndepărtate. Bunăoară, copiii defunctului îi exclud de la moştenire pe nepoţi, strănepoţi etc.; fraţii şi surorile – pe nepoţii şi strănepoţii de frate; unchii şi mătuşile – pe verii primari etc.

3. Principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire

Potrivit acestui principiu, dacă rudele din clasa chemată la moştenire sunt de acelaşi  grad, ele împart moştenirea în părţi egale. De exemplu, dacă la moştenire vin doi copii ai defunctului, fiecare va primi o jumătate.

În ce condiţii se realizează ordinea succesorală?

Moştenitorii de clasă posterioară sunt chemaţi la succesiune legală doar dacă lipsesc moştenitorii din clasele precedente sau dacă acestea nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sunt chemaţi la succesiune şi în cazul în care toţi moştenitorii de clase precedente au fost decăzuţi din  dreptul la succesiune. Astfel, mai întâi au dreptul la moştenire succesorii din clasa întâi, apoi cei din clasa a doua şi ulterior din clasa a treia.

De exemplu, dacă soţul supravieţuitor şi copiii defunctului au acceptat moştenirea, automat toţi ceilalţi moştenitori din clasa a II-a şi a III-a nu au dreptul să pretindă la moştenire.

Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturi care, la data deschiderii succesiunii, nu sunt restabiliţi în drepturi părinteşti şi nici părinţii (adoptivi) şi copii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea, dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.

În ce condiţii are loc acceptarea succesiunii?

Deoarece moştenirea presupune atât averea, cât şi datoriile decedatului, ea nu trece automat la succesori. Succesorul primeşte moştenirea doar după ce îşi exprimă dorinţa de a o accepta, atât în cazul moştenirii legale cât şi a celei testamentare.

Succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesia patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesia unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta.

În ce termen poate fi acceptată succesiunea?

Termenul de acceptare a succesiunii e de 6 luni de la data deschiderii ei (art. 1517, Cod Civil). Astfel, din ziua decesului, succesorul are la dispoziţie 6 luni pentru a accepta sau nu succesiunea.

Potrivit art. 1519, Cod Civil, termenul de 6 luni de zile arătat mai sus poate fi prelungit de instanţa de judecată cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalţi succesori, care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moştenitorilor, fără a se adresa în instanţa de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menţionat.

Dacă defunctul a avut 5 copii, iar aceştia vor să lase averea doar unuia dintre ei, toţi cei 5 copii împreună cu soţul supravieţuitor se adresează la notar, unde printr-o declaraţie renunţă la moştenire în favoarea unuia sau mai multor fraţi. Dacă  renunţă  la   succesiune   în   folosul   mai   multor  persoane, moştenitorul poate desemna cota fiecăreia dintre ele.

În lipsa unei astfel de indicaţii, cota lui se împarte egal între succesorii în favoarea cărora a fost anunţată  renunţarea la succesiune. Nu este admisă renunţarea la moştenire în folosul unei persoane private de dreptul la moştenire sau declarate moştenitor nedemn, inclusiv conform unei dispoziţii exprese din testament.

Dacă unicul moştenitor din clasa respectivă renunţă la succesiune, aceasta trece la moştenitorii din clasa următoare, adică la fraţii şi surorile defunctului.

Cum are loc acceptarea moştenirii?

Acceptarea moştenirii se face printr-o declaraţie la notarul la care aţi deschis succesiunea. De obicei, acesta e notarul din regiunea în care se află bunurile. Potrivit legii, succesorul are dreptul de a alege între a accepta (art. 1516, Cod Civil) sau a renunţa la moştenire (art. 1526, Cod Civil).

Un moştenitor nu poate accepta o parte sau renunţa doar la o parte din moştenire (art. 1527, Cod Civil). Însă, dacă succesorul e chemat la moştenirea mai multor cote succesorale, el poate accepta o cotă şi renunţa la altă cotă (art. 1528, Cod Civil).

După ce succesiunea a fost acceptată de către unul sau mai mulţi moştenitori, aceştia vor putea dispune de moştenire numai după obţinerea certificatului de moştenitor, pe care îl eliberează notarul unde aţi deschis succesiunea.

În concluzie, în cazul moştenirii legale, averea succesorală poate fi primită doar de persoanele strict prevăzute de lege. Dacă credeţi că printre cei care vă vor moşteni legal sunt şi persoane „nepotrivite”, atunci ar trebui să dispuneţi totul într-un testament.

Corina Oprea
Corina Oprea este avocată-stagiară, dar a făcut şi studii jurnalistice. Pe parcursul săptămânilor viitoare Corina va explica situaţii juridice sugerate de către cititorii ZdG.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

17 comentarii

  1. dumitru

    Pacat ca reportajul e plagiat din manualul de civil…. descrierea nu e pentru intelesul tuturor….nimik nou, nici o ideie personala nimik… asa asi putea sa scriu si eu reportaje principalul autorii manualelor sa nu vada reportajul ca ar cere dr.de autor….apropo si tema nu este desfasurata de lok, ce e mai interesant e a lasat cu vederea avocata stagiara ….

  2. Viorel

    Articolul este un non-sens! Reproducerea prevederilor legale în materie de succesiune ! Angaja-ţi un practician să relateze anumite situaţii practice, care sunt foarte vaste şi problematice, dar nu copii fără experianţă cu articole de doi bani !

  3. ZdG

    Ziarul de Garda a solicitat participarea Corinei anume pentru a explica prin extrase din legi, coduri si manuale de drept – situaţii juridice pe care le confrunta cel mai frecvent cititorii ZdG, mai ales cei ai variantei tiparite. Citiorii le citesc, le decupeaza, le discuta, le transmit si altora. Solicitam cititorii sa ne sugereze si alte subiecte de domeniul juridic care cred ca ar fi de interes. multumim.

  4. Angela

    Ca ideie, propun ca subiect din domeniul juridic, analiza juridică a contractelor cu Apa Canal şi Termocom, care sunt de interes practic pentru cetăţeni, or după cîte am înţeles prevederile acestora au suferit multiple modificări în toamna a acestui an, unde cetăţenii din neştiinţă de cauză achită sume adăugătoare pentru apa concumată, spre exemplu: din septembrie, pe lîngă cuburile consumate de fiecare locatar, acestora le se adaugă proporţional la fiecare locatar din bloc, apa din scurgeri de ţeve, din canalizare etc. adică anumite pagube care nu ţin de vinovăţia locatorilor sunt achitate de aceştia. Şi de remarcat că doar locatarii care nu au încheiate contracte directe cu Apa Canal achită această apă “erosită”, cei cu contrcate doar cuburile utilizate conform datelor din contor, ţi mulţi cetăţeni nu cunosc acest fapt. La fel cu Termocom, acum primele facturi au venit cu sume foarte mari, or, Termocom a pus în contul consumatorilor faptul că utilajul acestora a necesat mai multă energie, mult mai multă pentru încălzire din cauza nefuncţionării în perioada caldă a anului , aceste şi multe alte chestiuni contravin prevederilor legislaţie privind protecţia consumatorilor şi informarea cetăţenilor !

  5. Georgeta pop

    Bună ziua as vrea sa ma ajutați am o întrebare sunt în străinătate și am o moștenire de la bunici dar mătușa și unchiul ne pune pe toți frați sa firma ca renunțăm doi au firmat dar doi nu vrem ca au zis ca după ce firmam imparten și nu am încredere în ei sCuza care mi-o pune ca dacă nu firmam o o ia statul o o ia consiliu e adevărat sau e fals

  6. valerica rusu

    buna ziua doresc sa pun o intrebare momentan locuiesc in Spania asi dori sa stiu daca sora mea sia facut dubla cetatanie si a pus alt prenume de exemplu ea se numeste in urma divortului rusu Olguta dupa ce sia facut cetatania dubla se numeste rusu calin olguta vreau sa stiu daca mai are dreptul la mostenire nu vrea sa se prezinte pt a face succesiunea parintilor este unica care nu vrea sa semneze .asi dori sa stiu daca mai are dreptul fara ca sa ajungem in tribunal Va multumesc

  7. Doamnă avocat. Aş avea cîteva îtrebări în legătură cu moştenirea. Ai termen ca să înparți moştenirea după moartea părinților. Cît timp este valabilă o succesiune la notar dacă nu sau prezentat toate părțile. Dacă nu sa înpărțit moştenirea şi un nepot beneficiază de acasă, pămînt şi altele bunuri,ceilalți copii părinților îşi perd dreptul. Vă mulțumesc

  8. Liliana Eremia

    Cum pot lăsa mostenirea numai la copii meii,fi eii și fiului meu?Fără sa aibă drept la mostenire nora și ginerele meu? Liliana

  9. Ela

    Bună seara am și eu o întrebare. Soțul meu are încă 7 frați tatăl lui adică socrul vrea să îi lase moștenire totul celui mai mic. Întrebarea mea este se poate fără acordul celorlalți? Socrul a devenit moștenitor după decedarea mamei lui adică bunica soțului (soacra mea nu trăia la acel moment când a dobândit moștenirea ). Mulțumesc frumos!

    • Law

      Da.
      Obligaţia de întreţinere între foştii soţi, aşa cum la încheierea căsătoriei între soţi se naşte dreptul la obligaţia de întreţinere, la desfacerea căsătoriei aceste drept încetează şi ia naştere, dacă este cazul, obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi.
      Astfel, soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.
      Întreţinerea datorată în condiţiile de mai sus se stabileşte până la o pătrime (1/4) din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale şi cu starea de nevoie a creditorului. Această întreţinere, împreună cu întreţinerea datorată copiilor, nu va putea depăşi jumătate din venitul net al celui obligat la plată.
      Când divorţul este pronunţat din culpa exclusivă a unuia dintre soţi, acesta nu beneficiază de pensia de mai sus, decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.
      întotdeauna, obligaţia de întreţinere încetează prin recăsătorirea celui îndreptăţit.
      Pentru ca fostul soţ să beneficieze de întreţinere se cer îndeplinite anumite condiţii:
      – soţul care cere întreţinere să fie în nevoie, adică în situaţia de a nu-şi putea procura cele necesare traiului; aceasta înseamnă că persoana nu are venituri dobândite prin muncă sau produse de bunurile sale ori nu are bunuri care depăşesc ceea ce este necesar existenţei, care ar putea fi vândute pentru a-şi asigura întreţinerea;
      – incapacitatea de a munci a soţului care cere întreţinerea să fie datorată fie bolii, fie bătrâneţii; această incapacitate poate fi totală sau parţială; în cazul incapacităţii parţiale, întreţinerea se acordă proporţional cu gradul de incapacitate;
      – soţul care este obligat la plata întreţinerii trebuie să aibă mijloace de existenţă; această situaţie se apreciază de la caz la caz.
      Competenţa soluţionării acţiunii în stabilirea obligaţiei de întreţinere revine instanţei de tutelă (judecătoria) în a cărei rază teritorială se află domiciliul soţului chemat în judecată în calitate de pârât. în privinţa competenţei nu pot fi reţinute dispoziţiile art. 10 pct. 7 C. proc. civ., ce prevăd alternativ, la alegerea reclamantului, competenţa teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul pârâtului sau de la domiciliul reclamantului, întrucât lipseşte cerinţa esenţială, aceea a calităţii de ascendent sau descendent a reclamantului.

    • Law

      Se poate si dupa, daca nu va intelegeti asupra tuturor aspectelor, bunurilor, etc. , dar aceasta se va face de catre judecatorie. Legea spne, ca solutionarea cererilor privind late efecte a divortului, asupra caror sotii nu se inteleg, este de competenta instantei judecatoresti.

  10. Adriana

    Buna seara. Am nevoie de o informatie Tatal meu a decedat acum 8 Ani eu nu am stiut ca trebuie facuta succesiunea in termen de 6 luni.Acum Mama mea a deschis acum succesiunea ,sunt singurul copil si astazi am fost informata de Notar ca eu nu mai am dreptul deoarece nu am acceptat in termen de 6 luni. Eu sunt casatorita in Austria si am o fetita de 5 Ani .va rog frumos daca aveti timp sa imi spuneti ce este de facut. Va multumesc din suflet.

  11. Ludmila

    Buna ziua.
    Cu citeva zile in urma a decedat bunelul. Bunica fiind decedata cu 7 ani in urma, bunelul s-a recasatorit. Acum aflam ca bunelul a facut un testament in favoarea ultimei sotii. Fiind faptul ca bunica nu a lasat nici un testament, poate ca tatal meu sa fie dezmostenit in favoarea noii sotii? Se poate face vre-un recurs? Mai ales ca avem marturii ca a doua sotie nu ingrijea de Bunel si il maltrata?
    Va multumesc.

  12. Ecaterina

    Buna ziua . Mama mea vrea sa isi faca acte la pamantul lasat de bunici mei. Ei sunt 3 suruori si un frate , unchiul meu a fost casatorit si sa despartit de sotia lui dupa un as jumate , dar nu au apucat sa si divorteze ,in acte arata ca inca sunt casatoriti. Satia lui are vre-un drept la casa bunciilor mei ?

  13. Tamas m

    Buna ziua. Am si eu o curiozitate. Eu ca fiica de la tatal meu pot primi mostenire si daca sunt pe alt nume decat cel al tatalui? In certificatul de nastere apare numele lui. Am vreun drept legal la mostenire avand in vedere ca mai am un frate dar acesta are acelasi nume de familie ca tata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *