Desemnări controversate la CSM. De ce se tem judecătorii?

Deşi sistemul judecătoresc este apreciat, conform ultimelor sondaje, drept cel mai corupt din R. Moldova, cei circa 302 judecători din totalul de 403, câţi sunt în funcţie, prezenţi la şedinţa extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor din 21 octombrie, au refuzat să discute despre problemele din justiţie şi despre arestarea celor 18 colegi, suspectaţi de implicarea în „spălătoria rusească” a 20 de milioane USD. În timp ce un grup de magistraţi a cerut discutarea subiectului, iar Domnica Manole a acuzat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de lipsă de transparenţă şi promovări dubioase, care ştirbesc încrederea în actul justiţiei, judecătorii s-au arătat indiferenţi şi au votat pentru desemnarea în funcţie a noi membri CSM, printre care justiţiari cu trecut „pătat” şi cei care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

Adunarea Generală a Judecătorilor s-a desfăşurat, conform tradiţiei, la „Casa Sărbătorii” , un local select din Complexul Moldexpo. Localul aparţine controversatului om de afaceri şi preşedintelui Partidului Social Democrat din Moldova, Victor Şelin.

Şedinţa a demarat cu scandal şi acuzaţii reciproce, după ce câţiva judecători, în frunte cu Domnica Manole, magistrată la Curtea de Apel Chişinău, au propus modificarea ordinii de zi, prin introducerea subiectului de discuţie privind situaţia în care a ajuns sistemul judiciar, în special după ce 15 magistraţi au fost reţinuţi şi plasaţi în arest. După dezbateri, grupul „revoltaţilor”, din care au făcut parte Domnica Manole, Marina Anton şi Gheorghe Balan, a pierdut însă „bătălia”, pentru că, fiind supusă la vot, propunerea de modificare a agendei, a fost susţinută doar de 30 de magistraţi. „E nevoie să punem temelia unui sistem judiciar nou, transparent. E grav. De ce vă temeţi, domnilor judecători?”, i-a întrebat Domnica Manole pe colegii săi. Preşedintele CSM, Victor Micu, i-a reproşat că vrea să facă spectacol şi că urmăreşte interese personale. Taberele au discutat aprins, doar că, în final, şedinţa a continuat fără a dezbate situaţia din justiţie, fiind aprobată însă o decizie „de principiu”, care oferea judecătorilor dreptul să înainteze propunerea de a organiza o nouă Adunare Generală ce ar avea în agendă doar discuţii despre sistem.

Întrebări retorice într-o sală cu magistraţi

Magistrata Domnica Manole, cercetată penal pentru emiterea unei hotărâri prin care a obligat CEC să organizeze un referendum privind alegerea şefului statului în mod direct, după ce au fost adunate circa 400 de mii de semnături, a ţinut un discurs în care a subliniat că arestarea celor 18 magistraţi este un precedent grav, că CSM a ştiut despre ordonanţe încă în 2012, dar a promovat în funcţie judecătorii implicaţi în scheme.

„Avem nevoie de un CSM eficient, care rezolvă probleme şi nu doar le sesizează, un CSM care să inspire încredere atât corpului judecătoresc cât şi publicului, în capacitatea sa de a garanta o justiţie eficientă, capabilă să-şi exercite misiunea de garant al legalităţii, şi nu un CSM miop, inapt să observe că întreg sistemul judiciar de primul nivel, de mai bine de doi ani, era implicat în operaţiuni sistematice de spălare de bani.

CSM a ştiut despre asemenea ordonanţe din 2012 (hotărârea nr. 812/38 din 18.12.2012 cu ocazia examinării sesizării SIS privind acţiunile judecătorului Judecătoriei Teleneşti, Iurie Hârbu) şi a fost iarăşi informat de CSJ în 2014. De ce nu a fost convocată o Adunare Generală Extraordinară în 2012 sau cel puţin în 2014, pentru a bate alarma despre practica extrem de problematică din domeniu? CSM s-a limitat la luarea de act. Da, a fost sesizată Procuratura. Atât. Mai mult, ulterior, CSM chiar a promovat unii judecători care acum sunt învinuiţi de implicare în acele scheme, pe unul la preşedinte al unei curţi de apel”, a spus revoltată magistrata Manole, exprimându-şi indignarea şi faţă de faptul că, până acum, lipseşte o reacţie oficială din partea sistemului judiciar că membrii CSM recurg la atacuri mediatice împotriva judecătorilor, că se fac favoruri nejustificate pentru deplasări în interes personal, legate de studii în străinătate sau schimb de experienţă, că încrederea în justiţie e de doar 14%, de două ori mai joasă decât în poliţie.

Domnica Manole a propus magistraţilor formarea unei comisii de anchetă pentru investigarea implicării sistemului judecătoresc în schema de spălare de bani. Comisia ar urma să fie creată din judecători din instanţe de toate nivelele şi din experţi naţionali şi internaţionali, fără implicarea CSM. Propunerea nu a fost însă susţinută.

Membri noi, principii vechi

În cadrul şedinţei au fost aleşi noi membri ai colegiilor CSM, printre care şi judecători cu trecut controversat.

Anatolie Galben, unul dintre „judecătorii din iad”, care în aprilie 2009 s-a deplasat în comisariatele de poliţie, unde s-a pronunţat în privinţa aplicării arestului preventiv pe numele persoanelor reţinute în urma protestelor, a fost ales membru al Colegiul disciplinar al CSM.

Amintim că, în 2014, Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben, atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care ar trebui luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie 2015, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti a trebuit să emită un decret.

Noii membri ai Colegiului de selecţie, care decide cine anume va accede în sistemul judiciar, sunt Nicolae Craiu, Alexandru Gheorghieş, Liliana Catan şi Mihail Macar. În Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost aleşi Dumitru Gherasim, Petru Moraru şi Nelea Budăi.

Mihail Macar, preşedintele Judecătoriei Hânceşti, a fost respins în 2012 de către şeful statului pentru faptul că din declaraţia sa de avere lipseau unele proprietăţi ce aparţin familiei sale. În ultima sa declaraţie de avere, magistratul declară că nici el, nici soţia nu deţin o locuinţă, dar indică că deţine un autoturism de model GAZ 3102 în valoare de 9 000 lei şi unul de model UAZ 3151, cumpărat cu 16 500 lei.

Nicolae Craiu, judecător la CSJ din aprilie, curent, deţine două apartamente, unul dintre care de 112,4 m.p., precum şi un autoturism Volvo XC 60 (fabricat în 2011), în valoare de 274 625 lei, cumpărat în 2012.

Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chişinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soţul său, Petru Catan, şi-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chişinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reuşit să finalizeze construcţia unei case moderne, cu două niveluri. Deşi magistrata indică în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate că imobilul ar valora puţin peste jumătate de milion, preţul său de piaţă este de câteva ori mai mare. Magistrata a fost sancţionată disciplinar în martie 2015 cu avertisment pentru eliberarea din închisoare a interlopului Ion Druţă, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani pentru că, în anul 2000, ar fi comandat asasinarea a trei bărbaţi.

Nelea Budăi, vicepreşedinta CA Chişinău, este membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din septembrie 2015, dar mandatul acesteia expiră în decembrie, curent. Aceasta a fost avansată la CA de Timofti, chiar dacă presa a scris că a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces, nedreptăţind o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior, CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. În declaraţia pe venit din 2015, Budăi indică un salariu de 231 819 lei, două terenuri, o casă de locuit estimată la 1 510 816 lei, un apartament ipotecat în valoare de 1 046 519 lei şi două autoturisme: Range Rover (288 000 lei) şi Chevrolet Malibu (180 786 lei).

Din partea CSJ în Colegiul pentru evaluarea performanţelor judecătorilor a fost numit Petru Moraru, unul dintre magistraţii care au pronunţat decizia prin care generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar de Chişinău, în timpul evenimentelor sângeroase din aprilie 2009, au fost achitaţi pentru abuz de putere şi neglijentă în serviciu. Moraru, care în 2010-2014 a ocupat funcţia de preşedinte al Judecătoriei Cahul, deţine mai multe terenuri, o casă de locuit nefinisată, un apartament, patru oficii şi trei autoturisme. În 2015, acesta a ridicat un salariu de peste 250 de mii de lei.

Dumitru Gherasim, numit preşedinte al Judecătoriei Bălţi puţin peste un an în urmă, declară pentru 2015 un salariu de peste 178 de mii de lei, 4 autoturisme, un apartament, un garaj şi două spaţii pentru oficii.

Alexandru Gheorghieş, care din 2012 este preşedinte al CA Bălţi, declară că deţine 6 terenuri, o casă de locuit de 51994 lei şi 2 acţiuni la Daac-Hermes şi spune că nu posedă vreun automobil. Justiţiarul a fost acuzat, în august 2015, de Renato Usatîi, primar de Bălţi, că pentru a se eschiva de taxele de privatizare a apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, Gheorhieş şi-a înscris soacra şi socrul în locuinţă. La rândul său, judecătorul afirma că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin aceste acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea.