Descentralizarea – posibilităţi pentru cei dezavantajaţi

Descentralizarea pare un termen teoretic, bun de scris în documente şi rapoarte. Există însă sate şi oraşe în care descentralizarea are un alt sens, mult mai practic şi apropiat oamenilor de rând, care presupune acţiuni de implicare a cetăţenilor în îmbunătăţirea accesului lor la serviciile publice oferite la nivel local.

Cine decide ce proiecte trebuie dezvoltate într-un sat sau într-un oraş anume? De regulă e vorba de primar, de adjuncţii săi sau de membrii consiliului local. Dar cât de des se ţine cont de părerea şi de necesităţile tuturor membrilor unei comunităţi, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi,  a mamelor cu mulţi copii, a şomerilor sau a minorităţilor etnice?

Noi grupe şi noi locuri de muncă

Locuitorii satului Cioreşti  au participat recent la implementarea unui proiect de dezvoltare locală. Sute de femei tinere din localitate nu se puteau angaja la muncă, fiind nevoite să stea acasă cu copiii, deoarece la grădiniţă nu erau suficiente locuri. Datorită unui proiect realizat la iniţiativa comunităţii cu sprijinul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată au fost deschise noi grupe la grădiniţă.

Grădiniţa însă avea nevoie nu doar de noi grupe, dar şi de alte modificări. Astfel, “s-au făcut schimbări la mobilier, la echipament şi inventar moale, ca să avem condiţiile necesare pentru a desfăşura procesul instructiv-educativ al copiilor”, ne informează Tatiana Crudu, directoarea grădiniţei “Dumbrăvioara”, Cioreşti. Aurelia Triboi este una dintre mamele fericite care s-a putut angaja în câmpul muncii după ce şi-a dat fiica într-o grupă nou-deschisă. “Când voiam să mă angajez undeva la lucru, n-aveam unde să las fata. Doar la bunici, dar ei sunt deja în vârstă şi le este greu să îngrijească un copil”. În prezent, Aurelia s-a angajat în calitate de brutar, ştiind bine că, în absenţa ei, copilul este îngrijit de personalul specializat.

Descentralizare în domeniul finanţelor

Feşteliţa (r. Ştefan-Vodă) este una dintre localităţile în care procesul de descentralizare dă roade vizibile.  Aici s-au făcut mai multe schimbări care au sporit accesul populaţiei la servicii publice. Locuitorii satului au decis să inaugureze oficial unul dintre proiectele care-i fac mai mândri de satul lor. Nicolae Tudoreanu, primarul s. Feşteliţa, spune că acest fapt se datorează susţinerii din partea Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), “ce ne-a oferit posibilitatea să ne concentrăm asupra unei idei, care astăzi este materializată”. Locuitorii satului au creat un scuar în faţa primăriei, care facilitează vizitele la specialiştii autorităţilor publice pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele în etate sau cu dizabilităţi.

Astfel, au fost create pante pentru persoanele care se deplasează în scaun cu rotile, au fost instalate bănci pentru ca bătrânii să se poată odihni  “în timp ce aşteaptă civilizat rândul la primirea unor ajutoare”, explică primarul satului. Pe de altă parte, Nicolae Tudoreanu susţine că realizările pot fi mult mai mari, mai ales în domeniul extinderii autonomiei financiare: “Mizăm mai mult pe implementarea strategiei de descentralizatre financiară, fapt care o să permită autorităţilor publice locale să aibă mult mai multe competenţe. Implementarea noii formule de finanţare, care se propune pentru anul 2014, va ajuta autorităţile publice locale în implementarea multor idei care se vor include în agenda acestora”.

Decizii mai aproape de oameni

Mai multe pante pentru persoanele cu dizabilităţi au apărut nu doar în Feşteliţa, dar şi în orăşelul Cantemir. Aici cetăţenii s-au adunat în cadrul mai multor şedinţe şi au discutat problemele cu care se confruntă în localitate. Şi cantemirenii au decis că ar avea nevoie de un scuar bine amenajat, care ar oferi posibilităţi de relaxare pentru toţi: mame cu copii, adolescenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau pur şi simplu oameni dornici de comunicare. Acum, Marina, o tânără în scaun cu rotile, poate veni cel puţin în acest scuar de sine stătător, căci în multe alte părţi accesul este limitat tocmai din cauza faptului că nu există rampe de acces: “Nu sunt pante şi mereu trebuie să mă ridice cineva: profesoara sau prietenii, iar când nu este nimeni, stau acasă”, explică ea problema sa şi a altor persoane care au aceeaşi situaţie.

“Activitatea în acest proiect îi poate face să vorbească pe cei care până acum au tăcut: persoanele în etate sau cele cu dizabiltiăţi”, consideră Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite în Moldova. Ea susţine că procesul de descentralizare este  “un succes mare în întreaga lume, scopul căruia este să apropie deciziile de oameni”. Acesta cuprinde mai multe aspecte: economic, politic “şi-i face pe oameni să fie mai responsabili”, adaugă Nicola Harrington-Buhay. Descentralizarea prevede asigurarea unor beneficii egale pentru toţi membrii comunităţii: integrare socială şi acces sporit la servicii publice pentru grupurile vulnerabile, egalitate în drepturi şi oportunităţi pentru femei şi bărbaţi.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    Da cine are timp sa se gindeasca la persoanele dezavantoajoase?
    Toti umbla dupa acumulare de bani, pentru a-si face companii si peste hotare, ca sa nu moara de dorul veniturior banesti…
    Avem deputati, care sa se “zbata” pentru acesti oameni – necagiti de soarta? Cine-s? Ce salariu primesc, din partea statului, de asa “mult”, stind in parlament, gindesc la poporul de jos – mai trist ca ei ..?Cine-i responsabil de acesti oameni si nu lucreaza, dar doarme in parlament, fara bataie de cap?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *