Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Descentralizarea, o soluţie pentru persoanele…

Descentralizarea, o soluţie pentru persoanele vulnerabile

Minorităţile etnice, dar şi cele religioase sunt uneori victime ale discriminării. Procesul de evoluţie în localităţile acestora a fost stopat cu mulţi ani în urmă. Unele sate de romi nu dispun de apă, aceştia fiind nevoiţi să o care din satul vecin. Totuşi, unele localităţi au reuşit să depăşească aceste neînţelegeri, ceea ce a contribuit la găsirea unor soluţii pentru mai multe probleme, ce vizează toţi locuitorii, indiferent de vârstă, religie sau capacităţi fizice şi intelectuale.

Potrivit experţilor, romii rămân unul dintre cele mai discriminate grupuri etnice din R. Moldova. Localităţile populate preponderent de etnici romi sunt mai vulnerabile şi se confruntă nu doar cu probleme etnice. La Schinoasa, un sat de romi, nu lipseşte doar şcoala, magazinul sau poşta. Oamenii se confruntă, pur şi simplu, cu lipsa apei potabile.

Fără apă, nici nu-ţi vine a trăi

„Cea mai dureroasă problemă este apa. Ani de zile ne chinuim. Avem părinţi care lasă copiii în casă. Îi lasă de unii singuri, ca să se ducă după apă. E destul de greu, în special pe timp de iarnă. Ne ducem cu căruţa după apă, la mulţi kilometri distanţă”, relatează Ala Popcov, mediator comunitar. Localnicii recunosc faptul că le este foarte greu fără apă, care este indispensabilă în casa omului. Ca să poată să-şi spele vestimentaţia, oamenii sunt nevoiţi într-o zi să care apă şi în alta să spele. Mai mult, pe timp de iarnă, pe gheţuş, sunt cazuri frecvente când localnicii lunecă şi cad cu cele două căldări de apă, fiind nevoiţi iarăşi să revină la fântână.

„E o lipsă foarte mare de apă. Se-ntâmplă că e greu din partea mâncării, dar dacă ai băut o cană de apă, de-acum îţi este mai uşor şi îţi trece totul. La noi e foarte greu de trăit: apă nu-i, de lucru nu-i. Dacă am avea apă, ne-ar părea că avem toate celea, chiar şi o viaţă luminoasă. Ţi-ar veni să trăieşti, aşa, însă, parcă nici traiul nu-i trai”, se plâng localnicii. Lipsa condiţiilor minime de trai îi fac pe oameni să fugă din sat şi chiar din ţară. “Sunt vreo 400 de persoane plecate la muncă peste hotare. În Israel pleacă mulţi, în Italia, Grecia şi în alte ţări. Se întorc, dar o parte trec la oraşe”, mărturiseşte Iacob Prascurov, primarul s. Ţibirica, Călăraşi.

În prezent, cu ajutorul Programului Integrat de Dezvoltare Locală, la Schinoasa a fost instalat sistemul de ţevi pentru apeduct şi, după trecerea gerurilor, lucrările vor fi finalizate şi localnicii vor avea robinete cu apă în curtea casei. Astfel, cu un singur proiect, mai multe grupuri vulnerabile, printre care copii, femei, persoane sărace, vor avea acces la apă. “Scopul final al descentralizării este de a oferi servicii, beneficii mai bune, de calitate sporită pentru toţi bărbaţii şi toate femeile din R. Moldova”, subliniază Veaceslav Balan, analist de program UN Women.

Coeziunea sătenilor – soluţionarea problemelor

Satul Cuconeşti, Glodeni, e cunoscut pentru diversitatea sa. Aici locuiesc mai multe minorităţi etnice: ruşi, ucraineni, bulgari, dar şi minorităţi religioase. Totuşi, locuitorii au reuşit să depăşească orice conflict şi să se axeze doar pe identificarea unor soluţii pentru problemele existente în localitate. Această strategie a contribuit considerabil la ameliorarea situaţiei localnicilor. Mai mult, în sat a fost lansat un proiect-pilot de descentralizare prin prisma abordării drepturilor omului. Reforma de descentralizare, lansată în R. Moldova, vizează transferul unor competenţe, dar şi responsabilităţi către administraţia publică locală, care cunoaşte cel mai bine vulnerabilităţile localnicilor.

Deşi fac parte din diverse grupuri religioase sau etnice, locuitorii din Cuconeşti sunt legaţi de interese comune. Tinerii, dar şi vârstnicii din sat se adună împreună pentru o pasiune – sportul. “Ne antrenăm mai multă lume împreună. După antrenamente, am făcut un sondaj şi am înţeles că e nevoie să luăm o decizie referitor la stadion. Ne-am dus la Primărie, la doamna primar, să discutăm cu ea, să propunem şi noi nişte soluţii”, spune liceanul Andrei Podgurschi, reprezentant al tineretului din sat. Andrei mărturiseşte că, în perioada rece a anului, e nevoie de o sală de sport, căci stadionul nu mai poate fi folosit, mai ales dacă e şi gheţuş.

Sala de sport, însă, nu este singura problemă a satului. Primara de la Cuconeşti, Irina Chimacovschi, susţine că anume cetăţenii au fost cei care au decis care sunt problemele primordiale ce trebuie soluţionate, în baza particularităţilor lor etnice, lingvistice, religioase sau de vârstă. O problemă ce necesită o soluţie urgentă era grădiniţa, unde “era un aragaz vechi, adică nu se respectau normele sanitare. Nu se încălzeau veceurile, dormitoarele, coridoarele, bucătăria”, subliniază primara. Andrei Brighidin, expert pentru drepturile omului, subliniază că ceea ce a reuşit această comunitate “e un lucru inedit. Au reuşit să asigure această coeziune, participarea tuturor grupurilor, participarea veritabilă, din momentul în care s-au identificat problemele până în momentul în care au ajuns la elaborarea unei intervenţii de dezvoltare la nivel local”.

Oamenii trebuie implicaţi în luarea deciziilor

Succesele reformei de descentralizare de la Cuconeşti nu au schimbat într-un singur moment viaţa sătenilor. Probleme economice şi sociale există încă foarte multe şi oamenii ar dori mai multă autonomie financiară în acest sens, pentru că, “din punct de vedere democratic, e pozitiv, dar din punct de vedere economic, nu doar acest sat, dar şi satele din jur nu se pot autofinanţa. Nu există la noi o astfel de bază”, remarcă Vasile Buză, preşedinte ONG. Primara, de asemenea, susţine că existenţa autonomiei într-o localitate rurală e un fenomen destul de complicat: “Numai 20% sunt resursele noastre şi 80% este transferul de la stat. În acest caz, ce fel de autonomie avem?”

Deşi reforma de descentralizare este specifică localităţilor rurale, aceasta a fost adoptată eficient şi în unele localităţi urbane. Astfel, la Cantemir, cetăţenii participă activ la luarea deciziilor, formând grupuri comunitare. În cadrul şedinţelor, aceste grupuri discută în special drepturile şi necesităţile anumitor categorii sociale din localitate, iniţiind proiecte de identificare a soluţiilor pentru acestea. Participă şi reprezentanţi ai persoanelor în etate, şi persoane cu dizabilităţi, şi tineri, aceştia fiind uneori cei mai entuziasmaţi, dar şi cei mai critici. Veaceslav Balan, analist de program UN Women/Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată, susţine că, “în procesul de luare a deciziilor la orice nivel, în special la nivel local, oamenii trebuie implicaţi în cel mai activ mod”.

Abordarea bazată pe drepturile omului şi egalitate de gen a fost implementată nu doar la nivel local, dar şi la nivelul politicilor publice, luând în calcul necesităţile fiecărui cetăţean, indiferent de vârsta acestuia, ceea ce presupune faptul că nu doar tinerii sunt implicaţi în procesul dat. “Acele soluţii care sunt aduse prin documentul numit “Strategie naţională de descentralizare” este şi contribuţia persoanelor în etate. Ele s-au implicat la elaborarea acestui proiect, venind cu numeroase propuneri, astfel încât ochiul nostru de funcţionar public să fie mai sensibil la necesităţile lor”.

Olga BULAT