Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Deplasarea cu microbuzul – confort…

Deplasarea cu microbuzul – confort sau provocare?

Imagine-simbol

Sezonul de vară aduce cu el mai multe probleme pentru capitală. Atunci când termometrele încep să depăşească valoarea de 25 de grade Celsius, transportul public din Chişinău se transformă în adevărate cuptoare pe roţi. Lipsa unui transport modern îi determină pe chişinăuieni să îndure îmbulzeala, înăduşeala şi mirosul neplăcut.

Deşi autorităţile au promis, an de an constatăm că procesul de deservire a călătorilor din municipiul Chişinău rămâne neschimbat, iar acest fapt pare să nu deranjeze autorităţile publice şi administratorii de microbuze. Singurii indignaţi sunt pasagerii. Aceştia însă, neavând alte soluţii, se conformează. Laura Sclifos, o tânără din Chişinău, ne spune că este deranjată de calitatea serviciilor. „E imposibil să circuli cu rutiera, în special când este arhiplină. Stai îndoit în şapte, fără aer. Aştepţi să ajungi mai repede la staţia în care trebuie să cobori”, povesteşte Laura. De altfel, la acest subiect, punctele de vedere ale mai multor persoane coincid. Cristina Moşneag ne spune că pasagerii sunt transportaţi în condiţii nesatisfăcătoare. „Unităţile de transport nu respectă graficul, din această cauză sunt supraaglomerate. Unii şoferi merg cu viteză excesivă, frânează brusc. Sunt numeroase nereguli, cărora nimeni nu le acordă atenţie”, explică Cristina. Şi Marina Purice este deranjată de viteza cu care se deplasează şoferii. „Uneori, se iau la întrecere, deşi prezenţa pasagerilor în microbuz ar trebui să-i facă mai responsabili”, susţine tânăra.

Servicii vechi, taxe noi

În aceste condiţii, Primăria Chişinău a acceptat să ia în calcul demersurile administratorilor de microbuze, care cer majorarea taxei de călătorie de la 3 la 4 lei. Ce schimbări ar putea produce această modificare în sfera calităţii serviciilor prestate? La această întrebare am încercat să aflu răspuns de la administratorii de maxi-taxi. Aceştia însă sunt de negăsit. În schimb, cei de la Direcţia Transport şi Căi de Comunicaţii se arată convinşi că această modificare de preţ va genera schimbări. „Fluxul de pasageri va fi altul. Eventual, o parte din călători va alege autobuzul sau troleibuzul. Când şoferul nu este stresat, are pasageri cât i se cuvine, poate să-şi asigure atât cerinţele financiare ale familiei, cât şi problema deserviri microbuzului, situaţia va deveni alta”, afirmă funcţionari ai Direcţiei Transport.

Şoferii de microbuze susţin majorarea taxelor. Ei spun că o călătorie ar trebui să coste 5 lei. Şoferii îşi argumentează calculul prin faptul că întreţinerea vehiculului e prea costisitoare, iar cheltuielile legate de reparaţie şi spălătorie sunt suportate doar de şoferi. „Nu ne finanţează nimeni. Zilele acestea am cheltuit 7000 de lei pe reparaţie”, spune Gheorghe Papuc, şofer de pe ruta numărul 185. „Motorina costă 500 de lei, pe când pe zi facem 200-250 de lei. Suntem în pierdere”. Ion Cebotari, un alt conducător auto, spune: „Când te duci la vreo reparaţie, acolo nu găseşti taxe de 5 lei, 10 lei. Acolo scrie 20 de euro, 30 de euro. De exemplu, ieri am schimbat detalii în valoare de 480 de euro. Dacă strâng pe lună 10.000 de lei, îi investesc tot în maşină”. Ion Cebotari se arată convins că taxa de 5 lei nu-i va intimida pe călători: „Omul mai bine ar plăti 4-5 lei şi nu ar fi atât de aglomerat”.

Chişinăuienii însă se arată nemulţumiţi de o eventuală majorare a taxei de călătorie, deşi recunosc că nu vor putea renunţa la deplasările cu microbuzul. „Nu sunt prea bucuroasă”, susţine Sabina Seminiuc. „Atunci când te grăbeşti la job sau la universitate nu te mai uiţi să faci economie de un leu sau doi”, explică studenta. Alt tânăr, Igor Griţco, e de părere că „şoferii nu oferă servicii pe măsură, dar vor taxe mari. Eu înţeleg că preţul la combustibil creşte, dar asta nu permite ca cineva care achită suma X să stea bine mersi pe scaun, iar cineva să moară de dureri la coloana vertebrală”. De aceeaşi părere este şi Cristina Garabadji. „Cât despre o eventuală scumpire, aş fi de acord doar dacă şoferii şi-ar schimba atitudinea: să evite staţionarea la fiecare pilon, să înţeleagă că fiecare microbuz are o anumită capacitate şi să mai cureţe uneori interiorul microbuzelor”, condiţionează Cristina.

Calitate doar pe foaie

Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje în municipiul Chişinău, publicat pe site-ul Primăriei, prevede o serie de drepturi şi obligaţii în care sunt vizaţi atât călătorii, cât şi şoferii. Articolul 24 spune că echipajul este obligat:

i) să aibă aspect îngrijit şi să menţină curăţenia şi ordinea la locul de lucru şi în salon;

j) să fie politicos şi amabil cu pasagerii, intransigent faţă de neajunsurile în deservirea pasagerilor şi să le lichideze neîntârziat.

Acest regulament însă nu are vreun impact real. Unii şoferii îşi permit să înjure, să asculte muzică la volum ridicat, să întreţină salonul vehiculului în condiţii sanitare precare, să ignore regulile de circulaţie rutieră şi să îmbarce pasageri până la refuz. „Ei (şoferii) îşi permit să fumeze în salon, ceea ce este interzis categoric”, subliniază Sabina Seminiuc. „Vorbesc arogant, uneori utilizează cuvinte necenzurate. Se opresc la fiecare 10 metri, pe când sunt obligaţi doar la staţii”, a adăugat Igor Griţco. În ce priveşte modul în care este păstrată curăţenia în salon, acest fapt variază de la caz la caz. „Pare amuzant, dar de fiecare dată când călătoresc cu microbuzul mă întreb: oare când a fost spălat ultima dată? De geamuri nici nu mai zic”, a comentat Cristina Garabadji. Pe de altă parte, şoferii se justifică: „Facem curăţenie seara, după lucru, şi mai dăm cu mătura în timpul zilei”.

Pasagerii nu se bucură de prea multe comodităţi, dar nici şoferii nu sunt favorizaţi în acest sens. Una dintre problemele esenţiale ţine de existenţa unui bloc sanitar. În majoritatea cazurilor, şoferii improvizează un wc, dacă le permite cazul, sau utilizează unul public, care în Chişinău este aproape inexistent. „Ei se gândesc cum să fure milioane, nu cum să-ţi facă wc-uri”, spune nemulţumit Ion Cebotari.

Şoferii de maxi-taxi sunt nevoiţi să îndeplinească în acelaşi timp două roluri: cel de conducător auto şi cel de taxator. A număra banii şi a conduce vehiculul simultan reprezintă un risc sporit de accidentare. Cu atât mai mult, nu putem vorbi despre faptul ca şoferul să împartă tichete de călătorie pasagerilor. De cele mai multe ori, biletele sunt la intrarea în microbuz, lângă parbriz. „Nu le putem da la fiecare”, susţine un conducător auto. Astfel, fiecare pasager trebuie să se autoservească.

Microbuze fără viitor

În raport cu alţi ani, numărul microbuzelor este în descreştere. Din cele 2000 de unităţi de transport care au activat acum 2 ani, în prezent au rămas nu mai mult de 1700. „De pildă, pe ruta noastră erau 45 de maşini, iar acum sunt 28”, afirmă Ion Cebotari, şofer de maxi-taxi de pe ruta numărul 185. „Maşinile se strică deoarece sunt vechi, şi nimeni nu dă 20.000 de euro că să cumpere altele noi”. Direcţia Transport şi Căi de Comunicaţii a Primăriei Chişinău pare să aibă altă viziune în privinţa microbuzelor: „Conform strategiei de dezvoltare, se prevede deservirea călătorilor cu troleibuze şi autobuze de capacitate sporită. Prezenţa microbuzelor se preconizează doar pentru cartierele greu accesibile şi în regiunile unde fluxul de pasageri este mic”.

Conform datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în 2016, cu autobuzele şi microbuzele au fost transportaţi 102,1 mil. pasageri, cu 0,5% mai puţin comparativ cu perioada similară din anul 2015. „În 2-3 ani dispar toate rutierele, sută la sută”, se arată convins Ion Cebotari. „Să lucrez pentru Chirtoacă şi pentru un pasager care îmi dă 3 lei şi îmi trânteşte uşa?”, se întreabă acesta ironic.

„Clar că până la condiţii cât de cât bune, Guvernul R. Moldova ar trebui să adopte nişte legi sau măcar să iniţieze verificări”, susţine Igor Griţco. Până atunci putem presupune că situaţia va rămâne neschimbată. „Care condiţii?”, se întreabă deranjată Cristina Garabadji. Mă deranjează totul la microbuze. Nu pot să spun ceva obiectiv, fiindcă în fiecare zi trec prin calvarul ăsta”. Iar dacă vorbim despre atitudinea şoferului faţă de pasageri, atunci doar îi zâmbim liniştit şi îi dăm crezare… poate omul a avut o zi grea de dimineaţă!

Maxim Stratan