Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Delfini la Chişinău: Cine, când,…

Delfini la Chişinău: Cine, când, cum şi de ce i-a adus

Astăzi, vineri, 27 mai 2016, la Chişinău, este programată deschiderea primului delfinariu din R. Moldova. În ciuda opoziţiei unor organizaţii care au îndemnat oamenii să semneze inclusiv petiţii adresate Guvernului pentru a-i interzice existenţa, patru delfini şi două foci vor da spectacole pentru copii şi adulți de trei ori pe zi, iar în weekend-uri, vor oferi spectacole suplimentare. Omul care s-a ocupat de organizarea deschiderii delfinariului în Chişinău este Adrian Focşa, tot el, fondatorul firmei care deţine zona de agrement Goa Territory de pe malul lacului Ghidighici. Omul de afaceri a fost cel care a bătut pe la uşa mai multor instituţii de stat, cerând sprijin public pentru acest proiect. Ministerul Mediului, însă, s-a disociat, precizând că doar a aprobat importul delfinilor, aşa cum spune legea, în timp ce alte instituţii ale statului, Institutul de Zoologie al Academiei de Stiinţe şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în semn de aprobare, au participat la conferinţa de presă dedicată acestui eveniment.

Istoria delfinariului din Chişinău începe pe 20 noiembrie 2015, când în registrele Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) apare firma „Nemo Lux” SRL, cu un capital social de doar 100 de lei. Firma îl are în calitate de administrator pe un oarecare Dumitru Munteanu şi adresa juridică într-un apartament de pe Mircea cel Bătrân, din Chişinău, care aparţine lui Dumitru şi Elena Munteanu, dar şi Irinei Dementieva. Firma din R. Moldova este fondată, la rându-i, de SRL „Одесский дельфинарий” din Ucraina, afiliată delfinariului „Nemo” din Odesa. La Chişinău, despre deschiderea delfinariului se vorbea, oficial, de câteva săptămâni, însă anunţul a fost făcut la şedinţa de luni a Primăriei Chişinău de către viceprimarul Nistor Grozavu, care preciza că acesta va fi deschis în săptămâna curentă, precizând, mai mult în glumă, că delfinii „înţeleg limba română”.

Delfinariu cu proteste: „nici măcar nu ştie ce mănâncă delfinii”

Deschiderea delfinariului „Nemo” la Chişinău a fost întâmpinată cu proteste, membrii „Societăţii Umane” chemând lumea să se opună deschiderii, iar vineri, la 13.00, să protesteze lângă delfinariu. „În libertate, zilnic, delfinii parcurg până la 160 km şi se scufundă la o adâncime de 200 de metri, mişcarea fiind un factor de supravieţuire, condiţii pe care niciun delfinariu nu le poate oferi. Mai multe ţări au declarat delfinariile incapabile să răspundă la cerinţele de trai ale delfinilor. În India, aceştia au fost declaraţi personalităţi, graţie intelectului lor. Delfinii iubesc libertatea! Orice delfinariu este o închisoare de termenul trecutului. Delfinii nu trebuie să trăiască în suferinţă pentru 15 minute de show, aducând venituri proprietarilor”, scriu aceştia pe o reţea de socializare. „În R. Moldova lipseşte o lege pentru protecţia animalelor sau norme care să reglementeze întreţinerea lor. În Ucraina, au apărut cu greu câteva norme legale, care spun cum trebuie să fie schimbată apa, la ce temperatură. Noi nu avem aşa ceva. E foarte uşor să primeşti orice fel de certificat. Azi(miercuri, n.r.), la o conferinţă de presă, am întrebat o doamnă veterinar. Ea nici măcar nu ştie ce mănâncă delfinii, nici alte lucruri. Cum pot ei ulterior să vină la delfinariu pentru a verifica ceva?”, se întreabă Karl Lugano, iniţiatorul protestului.

Între timp, mai mulţi internauţi s-au arătat nemulţumiţi de aducerea delfinilor la Chişinău şi au iniţiat o petiţie împotriva deschiderii delfinariului, semnată până miercuri, 25 mai 2016, de vreo 1500 de oameni. Petiţia ar urma să fie ulterior transmisă Guvernului R. Moldova.

Adrian Focșa, reprezentantul delfinariului Nemo la Chișinău, împreună cu funcţionarii Institutului de Zoologie și ANSA, și reprezentanţii „Nemo” din Ucraina
Adrian Focșa, reprezentantul delfinariului Nemo la Chișinău, împreună cu funcţionarii Institutului de Zoologie și ANSA, și reprezentanţii „Nemo” din Ucraina

MM împotrivă, ANSA şi Institutul de Zoologie, pro delfinariu

La proteste a reacţionat, deocamdată, doar Ministerul Mediului (MM). Instituţia a prezentat mai multe acte, menţionând că „având în vedere că solicitantul, SRL „Nemo Lux”, a prezentat setul de documente prevăzute de legislaţie, MM a eliberat certificat de import pentru patru delfini şi două foci. Motive legale pentru a nu da curs cererii solicitantului nu există, având în vedere că au fost anexate avizul pozitiv al autorităţii ştiinţifice (Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei) şi celelalte acte (contract şi certificat CITES din Ucraina). Menţionăm că autoritatea centrală de mediu nu verifică condiţiile sanitar-veterinară de trai ale animalelor, ci doar respectarea legislaţiei la importul lor. Verificarea sanitar-veterinară este de competenţa altor autorităţi (în special, Direcţia Supraveghere Sanitar-Veterinare a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA)). MM reiterează, şi pe această cale, convingerea sa că reprezentanţii faunei sălbatice urmează a fi protejaţi în mediul lor habitual, fără implicare în evoluţia naturală a speciilor şi cu minimizarea ingerinţelor umane în ecosistemele naturale”, se spune în comunicatul instituţiei la subiect.

Astfel, dacă MM s-a disociat de proiect, Institutul de Zoologie şi ANSA l-au sprijinit, nu doar prin semnarea avizelor, ci şi prin participarea la conferinţa de presă de lansare a delfinariului, desfăşurată miercuri, pe str. Andrei Doga, unde-i amplasat acesta. Din partea Institutului de Zoologie, la conferinţă a participat Victoria Nistreanu, şefa Laboratorului de teriologie, herpetologie şi paleozoologie, iar din partea ANSA, Larisa Berariu, şefa secţiei sănătate animală. Solicitată de ZdG, Nistreanu a declarat: „Ca zoolog şi ca iubitor de animale, cred că toate animalele trebuie să trăiască în mediul lor. Dacă, însă, ne uităm doar din punctul ăsta de vedere, nu trebuie să fie nici zooparc, nici animale de companie, şerpi sau altele. R. Moldova are Legea regnului animal. În ea nu se vorbeşte despre delfini, dar noi toţi trebuie să ne raportăm la cerinţele UE. Apa şi condiţiile în care trăiesc delfinii le verifică ANSA. Noi doar am dat aviz pozitiv pentru import. Am participat la conferinţă pentru că m-a invitat dl Adrian (Foşca, n.r.)”, ne-a zis Nistreanu. Larisa Berariu, de la ANSA, nu ne-a răspuns la apeluri. Roman Andrieș, vicepretorul sect. Râșcani, sector unde va activa delfinariul, ne-a spus că Pretura doar a „coordonat funcționarea delfinariului. Avem un regulament pe care trebuie să-l urmăm strict și acte pe care trebuie să le analizăm. Noi am coordonat doar partea de comerț, precum că permitem să fie prezentanți delfinii, contra unui cost. De alte probleme, ce țin de siguranța animalelor, moralitate, se ocupă alte instituții”, a precizat acesta.

Administratorul firmei, proprietarul terenului şi organizatorul, toţi diferiţi

Şi în conferinţa de presă, dar şi înainte de ea, de organizarea deschiderii delfinariului la Chişinău s-a ocupat Adrian Focşa, deşi numele său nu figurează în vreun document al „Nemo Lux” SRL, care va gestiona delfinariul. Focşa e cel care a bătut pe la uşa mai multor instituţii pentru a cere sprijin public pentru acest proiect. Conform CÎS, el este fondatorul „Eurosafari” SRL, care gestionează zona de agrement „Goa Territory” de pe malul lacului Ghidighici de la Vatra. Zona a fost deschisă în 2009 şi are mai multe piscine şi terase. Deşi, iniţial, Focşa ne-a spus că se ocupă doar de organizarea evenimentului, la conferinţa de presă, el s-a prezentat ca reprezentant al delfinariului „Nemo” în R. Moldova, menţionând că „delfinariul de la Chişinău nu poartă caracter politic şi aparţine 100% reţelei de delfinarii „Nemo”. Cei care organizează proteste au scăpat lecţiile de zoologie şi ştiinţe ale naturii. Ca om de afaceri, aş sponsoriza această persoană ca să cunoască ştiinţele naturii, în special cum trăiesc delfinii”, a spus Focşa. „Apa este artificială, păstrând formula apei de mare. În mare, natural, aceşti delfini, fiind născuţi în captivitate, nu ar supravieţui”, a precizat acesta. „Localul delfinariului e luat în arendă. 230 de lei va costa un bilet de acces, iar copiii de până la 3 ani vor intra gratis. Spectacole vor fi de 3 ori pe zi, iar în weekend vor fi spectacole suplimentare, romantice, pentru maturi. Nu e doar pentru copii. Vor veni vedete, se va cânta şi se va dansa”, a conchis Adrian Focşa.

Datele de la Cadastru arată că, între firma „Nemo Lux” şi proprietarii terenului şi clădirilor unde este amplasat delfinariul nu există vreun contract de arendă, așa cum zice Focșa. Astfel, în acte, proprietarii terenului şi clădirilor unde se află delfinariul sunt, din 2014, Leonid Şapocinic şi Irina Arapova. Ultima este şi una din fondatoarele „Europa Servis” SRL. La rândul său, Leonid Şapocinic este reprezentant al comunităţii evreieşti din R. Moldova, de rând cu primarul or. Orhei, Ilan Şor, care promitea, întâmplător sau nu, în 2013, să deschidă un delfinariu în R. Moldova. De remarcat că, înainte ca acest teren să aparţină lui Şapocinic şi Arapova, a fost proprietatea „Turbine Real Estate Holdings”, despre care presa scria că ar fi fost fondată de unul dintre avocaţii lui Vladimir Plahotniuc, Valentin Gurvits.

„Oдесский Дельфинарий” SRL, firma care a fondat în Moldova „Nemo Lux” SRL, este afiliată delfinariului Nemo din Odesa, Ucraina, de pe malul Mării Negre. Acolo, o entitate cu denumire similară gestionează delfinariul,  dar şi un hotel de 5 stele. Acolo pot fi cazaţi turişti, la preţuri exorbitante, dar şi copii cu probleme de sănătate, pentru delfinoterapie. Datele de la CÎS arată că Dumitru Munteanu, administratorul din acte al „Nemo Lux” SRL, a fondat, în aprilie 2016, semn că şi la Chişinău se va dezvolta delfinoterapia.  În Ucraina, delfinariul şi hotelul de 5 stele au mai mulţi proprietari: Serghei Cheliuşoc, Natalia Chelli, Dmitro Urivschii, Veaceslav Kuciuk şi Raisa Chislovska. Aceasta este mama a doi deputaţi din consiliul orăşenesc Odesa, iar presa locală scrie că Andrei şi Alexei ar fi adevăraţii proprietari ai complexului. În ţara vecină, aceştia au fost implicaţi în mai multe scandaluri, fiind acuzaţi că ar fi tăiat ilegal copaci, distrugând un parc din zona plajei pentru a ridica o parcare, iar organizaţiile de mediu au protestat o perioadă îndelungată. Nu este însă exclus ca delfinariul din Chişinău să fie doar o franciză a celui din Odesa.

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.