Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   De la trei vaci la…

De la trei vaci la 12 primari

În ultimii 10 ani, Băhrineştiul a devenit un sat-model. Au fost investiţi atâţia bani, câţi nici nu visa administraţia locală să obţină vreodată din bugetul de stat. Soluţia, după ani de muncă, pare simplă – persoanele cu iniţiativă din comunitate au înţeles la momentul potrivit că pot schimba lucrurile prin intermediul proiectelor.

„Satul a început să se dezvolte în 2000, când am creat un ONG în localitate şi am început să lucrăm în proiecte”, spune primara Feodosia Bunescu. În urmă cu 5 ani, Feodosia a schimbat sala de clasă pe biroul din Primărie. Ani în şir lucrase profesoară de română. Era şi directoare adjunctă a liceului. A decis să meargă la Primărie după ce a implementat mai multe proiecte, inclusiv unul destul de mare, care viza reparaţia şcolii. Astfel, a înţeles că, prin intermediul proiectelor, lucrurile pot fi schimbate şi în alte domenii. Tot atunci s-a convins că anume ea ar fi persoana care poate face mai multe, fiind aptă să îmbunătăţească viaţa comunităţii.

A fost ajutat, iar acum ajută el

Prima activitate în Băhrineşti a fost, aşa cum i se spune aici, mai familiar, proiectul cu 3 vaci. Au fost procurate 3 bovine, fiind plasate în 3 familii social-vulnerabile, cu condiţia ca jumătate din cantitatea de lapte să fie oferită şcolii, pentru alimentarea copiilor din clasele primare, dar şi a celor din familii sărace. Vasile Galan şi acum îşi aminteşte cât a însemnat pentru familia sa laptele acelei vaci. Avea 4 copii mici şi se descurcau destul de greu. Acum, Vasile Galan, care a înţeles încă atunci cât de importantă este buna relaţie dintre membrii comunităţii, face voluntariat pentru satul său, fiind implicat în alt proiect iniţiat de primară. De altfel, multe dintre proiecte nu necesitau bani, ci doar dorinţă şi implicare, iar Feodosia Bunescu a reuşit să convingă cetăţenii să fie activi.

Proiectul în care s-a implicat şi Vasile Galan, proprietarul uneia dintre cele 3 vaci, e cel cu 12 primari. De altfel, de aici şi Băhrineştiul este cunoscut drept “satul cu 12 primari”. Pentru a responsabiliza şi a implica cetăţenii în actul decizional şi pentru a-i face să înţeleagă cum e să fii primar, Feodosia Bunescu a propus ca satul să fie împărţit în 12 sectoare, iar în fiecare sector, în fiecare lună, câte o persoană să fie, în mod voluntar, primar în sectorul său, un fel de ajutor al primarului ales şi persoană de legătură dintre autoritatea locală şi săteni.

„La noi – ca la nimeni”

„Nu am venit cu de-a sila, ci de bună voie, pentru că suntem din sat  şi vrem ca satul nostru să fie frumos amenajat”, spune pe un ton ferm Elena Tamazlâcaru, una dintre cei 12 primari din luna octombrie. Elena lucrează ca dădacă la grădiniţă, iar în timpul liber spune că este “ajutoarea primarului”: “Ne ocupăm de toate problemele cetăţenilor care au nevoie de o vorbă, de susţinere”.  Femeia spune că, în ultimii ani, foarte multe s-au schimbat în sat. “De ce?”, am întrebat-o. Pentru că primara munceşte mult, a fost răspunsul. “Oamenii din sectorul meu sunt mulţumiţi că avem aşa primar, care îşi bate capul de noi şi de sat”, zice femeia.

În toţi aceşti ani, în Băhrineşti, au fost implementate 28 de proiecte. Alte 14 sunt încă în desfășurare. Acestea se referă la dezvoltarea culturală, educaţie, ecologie, combaterea traficului de persoane, educaţia electorală, asistenţa medicală şi altele. Sunt foarte variate şi majoritatea chiar originale. “Secretul proiectelor este originalitatea. La noi – ca la nimeni. Am reuşit deoarece cetăţenii s-au convins că acolo unde îi chemăm să pună mâna, la cimitir, în parc, se întâmplă ceva frumos, iar când merg pe acolo zâmbesc, pentru că ştiu că e şi contribuţia lor”, susţine primara Bunescu.

„Nu e nevoie de multe vorbe”

Dacă pentru străini schimbarea la faţă a acestei comunităţi poate fi văzută, în special prin dumurile curate, stâlpii varuiți și florile plantate de-a lungul șoselei centrale, pentru săteni, schimbarea este și simțită. Nu s-au îmbunătățit doar condițiile de viață, de infrastructură, nu se organizează doar activități culturale, festivaluri regionale, concerte, dar și relația cu autoritatea publică locală este alta.

„Nu e nevoie de multe vorbe, omul trebuie să vadă că în urma primarului la nivel de infrastructură sunt achiziţii durabile, frumoase. Trebuie să vadă că copilul lui are parte de activităţi culturale, educaţionale şi că este fericit. Comunicarea unui ales local cu cetăţenii este totul”. Din acest motiv, Feodosia Bunescu a inițiat editarea unui buletin, prin care informează cetățenii inclusiv despre toate activitățile administrației locale, despre cum este administrat banul public, iar buletinul este dus în fiecare gospodărie. Această inițiativă, de altfel, a fost premiată de Consiliul Europei.

1 proiect = 50 familii ajutate

„Nu putem spune că am ajuns ca ultimul cetăţean să se implice în procesul decizional, dar cine nu înţelege astăzi, neapărat va înţelege mâine. Cu atât mai mult, dacă nu pot ajuta o familie într-un domeniu, o ajut în alt mod. Dacă nu-i pot oferi loc de muncă, îi ofer ajutor social sau îi ofer instruire”. Primara  îndeamnă cetăţenii să vină la primărie să lucreze, să facă voluntariat, iar ulterior vine şi salariul, din proiect. Sunt angajaţi care au salarii mai mari ca al primarului pentru că lucrează în proiecte. Sunt femei pe care le-a adus de la Moscova, cu care a vorbit ore în șir de ce trebuie să rămână lângă copiii lor. Pe urmă, le-a oferit salarii din proiecte, iar copiii, care stăteau la internat, dormeau pe la stâne, au astăzi mamă acasă.

Spre deosebire de majoritatea satelor din Moldova, aici, natalitatea este în creştere. Avantajul constă în faptul că localitatea e aproape de aeroportul şi unitatea militară Mărculeşti, dar și de oraşele Bălţi şi Floreşti. De asemenea, gazificând grădiniţa, de exemplu, 50 de femei au căpătat posibilitatea să lucreze la o fabrică germană din Bălţi şi să obţină, iarăşi, un salariu mai mare ca al primarului. Prin acest proiect, primara a schimbat, practic, situaţia în 50 de familii.

„Nimeni nu vine în sat să-ţi propună bani”

„Primarii nici nu se descurcă cu bugetul pe care îl au dacă nu scriu cereri de finanţare, dar nimeni nu vine în sat să-ți propună bani. Noi aflăm de pe internet, lucrăm până la 10 seara, şi sâmbăta şi duminica, pentru a participa la toate concursurile. Până a se întâmpla ceva în comunitate este o muncă de birou, deplasări, proiectări, revizii tehnice. Este foarte greu să obţii proiecte”, susține Feodosia Bunescu.

De şcoală, primara încă nu s-a lăsat, drept că predă un singur curs, unul opţional şi unic – educaţia comunitară, în cadrul căruia învaţă copiii cum să devină primari. Unul dintre marile sale planuri e să-şi găsească şi să-şi pregătească un succesor demn: “O să mă îngrijesc să dau conducerea satului pe mâinile unui cetăţean care merită, cu studii europene, cu cunoştinţe de limbi străine, cu viziuni şi cu inimă”.

Tatiana EŢCO