De ce migrează medicii din R. Moldova în România?

Sute de medici părăsesc anual R. Moldova în căutarea unor condiţii mai bune de muncă şi salarizare. O mare parte din ei se stabilesc, totuşi, aproape de casă, alegând să activeze în România. Astfel, deşi Ministerul Sănătăţii afirmă că întreprinde măsuri pentru a menţine cadrele medicale în sistem, specialiştii pe probleme de migraţie se întreabă cum va putea fi rezolvat deficitul de cadre, care se face tot mai simţit.

Irina Popov este unul dintre acei medici care au ales ca destinaţie pentru plecare România. A devenit medic cu acte în regulă în anii 2000 şi îşi aminteşte că nu i-a fost deloc uşor să activeze în acest domeniu în republică, pornind de la necesităţile de aprofundare a cunoştinţelor, care, în mod evident, costă scump, şi încheind cu salariul, care nu lasă altă alternativă medicilor decât aceea de a munci în mai multe locuri odată.

„Sistemul medical din R. Moldova nu ne oferea prea mari posibilităţi la niciun capitol”

După absolvirea Universităţii de Medicină din Chişinău, Irina era ferm convinsă că, având o pregătire teoretică temeinică, în scurt timp va ajunge să fie un medic bun. „Dar, pentru a deveni cu adevărat un profesionist în domeniu, e nevoie de ani de muncă intensivă. Iar munca constă în permanenta documentare asupra noilor tehnici de examinare, de stabilire a diagnosticului, de tratament modern. Un alt element important îl constituie dotarea tehnică. Fără investigaţii de laborator şi instrumentale, nu putem stabili un diagnostic corect. Sistemul medical din R. Moldova nu ne oferea prea mari posibilităţi la niciun capitol, iar salariul mic nu îmi permitea să particip la conferinţe sau instruiri internaţionale, ori să colaborez cu instituţiile din statele unde medicina este mult mai avansată. Salariile mici ne afectează. Foarte mulţi medici câştigă bani lucrând, în paralel, în alte domenii”, punctează Irina, adăugând că „un medic neremunerat nu poate fi un medic bun, pentru că condiţiile şi salariul său se reflectă în calitatea muncii sale”.

Irina este de părere că reformele în medicina din R. Moldova devin tot mai incoerente şi, ca rezultat, pacientul are de suferit. Totodată, îşi argumentează plecarea în România, în primul rând, prin „locul aparte pe care îl are această ţară în inima mea. Şi, dacă e să vorbim concret despre medicină, în România un medic are posibilităţi de autorealizare mult mai mari. Aici, sistemul de învăţământ medical superior este unul bazat pe concurenţă sănătoasă, bazele clinice universitare se află într-o competiţie permanentă, fiecare spital încearcă să atragă cadrele medicale bine pregătite pe principiul meritocraţiei, utilizând metode de motivare a angajatului. Toate acestea nu le-am putut găsi, cu părere de rău, în R. Moldova”, relevă Irina, subliniind faptul că în România şi atitudinea societăţii faţă de medici este una respectuoasă. Totuşi, nu exclude că peste ani îşi va dori, poate, să se întoarcă acasă, cu condiţia de a-i fi redată speranţa într-un viitor mai bun.

„Ne plângem că nu avem bani? Eu cred că nu avem altceva…”

Experta în politici de sănătate Ala Nemerenco afirmă, bazându-se pe studiul realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) axat pe acest subiect – „Lucrătorii medicali originari din R. Moldova care locuiesc şi activează în România”, că motivul alegerii ţării vecine de către medicii din Moldova pentru emigrare este adaptarea relativ uşoară într-un mediu unde se vorbeşte aceeaşi limbă, unde există aceleaşi tradiţii, valori istorice şi culturale, şi nici nu e prea departe de părinţi, rude. „Studiul dat s-a referit la foarte multe aspecte – motivele care i-au determinat să migreze, procedura de echivalare a diplomelor, integrarea în sistemul român de sănătate, posibilitatea de revenire. Intervievaţii au remarcat că statul român le-a oferit salarii mult mai mari, locuri vacante la specialităţile pe care visau să le îmbrăţişeze, acces la echipamente medicale şi practici mult mai moderne, o parte au fost asiguraţi cu locuinţe gratuite, au beneficiat de creditare preferenţială pentru dezvoltarea de cabinete private, de asemenea – e deschisă oportunitatea de a migra ulterior într-o altă ţară UE mai avansată economic decât România, au apărut perspective noi pentru studiile copiilor şi de carieră pentru soţ sau soţie. Un fapt remarcat de toţi intervievaţii a fost stabilitatea economică şi politică a României în comparaţie cu R. Moldova”, explică Nemerenco.

Ala Nemerenco nu este de acord cu faptul că sistemul de sănătate din R. Moldova suferă din cauza că nu ar avea resurse financiare suficiente. „Fraza „daţi-mi mai mulţi bani şi eu voi face schimbarea” e oportunistă. Aş pune accent pe gestionarea eficientă a surselor de care dispunem. Nu putem vorbi de lipsă de finanţe când sistemului nostru de sănătate i se alocă circa 12% din PIB, e cel mai mare procent alocat într-o ţară ex-sovietică. Partenerii externi ai R. Moldova au criticat nu o dată ineficienţa sistemului nostru. De asemenea, să nu uităm că plăţile directe din buzunar înregistrează o pondere foarte înaltă – 45% din cheltuielile totale pentru sănătate, iar ponderea cheltuielilor pentru medicamente e cea mai mare în regiune – 36% din cheltuielile totale pentru sănătate (pentru comparaţie: Danemarca – 6,7%, Olanda – 7,6%, SUA – 12,3%, Franţa – 15%, Rusia – 23,2%). Şi ne plângem că nu avem bani? Cred că nu avem altceva…”, opinează Nemerenco.

Statul R. Moldova nu este atractiv pentru medici

Date oferite de Ministerul Sănătăţii (MS) arată că salariul minim al unui medic angajat în spitalele republicane, municipale sau regionale este de 4300 de lei, iar salariul maxim, de 7200 de lei. În spitalele raionale, medicii sunt remuneraţi lunar cu minimum 4000 de lei şi maximum cu 7200 de lei. De asemenea, cel mai mic salariu pentru un medic în Centrele de Sănătate este de 5000 de lei, iar cel mai mare – de 6900 de lei. „Noul mecanism de salarizare mai presupune remunerarea personalului medical în baza indicatorilor de performanţă. Prin urmare, la salariul de bază al unui specialist se adaugă încă minimum 30% plată cu caracter stimulator, ce se alocă în funcţie de indicatorii realizaţi”, spun cei de la MS.

Coordonatorul programului Migraţie şi Dezvoltare din cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) cu Misiunea în Moldova, Ghenadie Creţu, se întreabă cu ce va putea fi acoperit deficitul de cadre din sistemul medical, în contextul în care această problemă se agravează pe zi ce trece. „Medicii români au plecat şi continuă să plece în alte state UE, la locuri de muncă bine plătite şi, astfel, la ei s-a creat un deficit. Teamă mi-e să nu se creeze şi la noi un deficit, şi, atunci, cu ce-l acoperim? Moldova încă nu a devenit suficient de atractivă, ca medici din alte state să vină să lucreze la noi. Nu e posibilă, deci, o înlocuire mecanică”, susţine Creţu.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. andrei

    am spus si tot spun -la noi ministerul e condus de oameni a partidului-absolut incompetenti(inclusiv agentia medicamentului).Nu stiu pe ce criterii sa-u ales,mai degraba ceva neamuri ori cunostinte,si asa in tota moldova.Pacat de tara.

  2. Traian

    Din pacate, statul nostru asta face cu toata lumea. Toti oamenii buni i-a alungat pentru ca nu a stiut sa-i srinjine. De aceea, cei mai buni stomatologi, dar si medici de alte specializari sunt in Romania sau in alte tari din Europa. Asta nu e neaparat un lucru rau, dar e pacat ca ne-am gonit valorile din tara.

  3. VICTOR

    Un medic concediat de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sanpetru, dr. Horia Ionut Leoveanu, a facut dezvaluiri socante despre modul in care sunt tratati bolnavii, teroarea sub care lucreaza personalul si abuzurile care se fac. -Cadavrele erau tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp mai multe zile, pacientii erau tratati numai de TBC, chiar daca aveau si alte afectiuni, iar externarile se faceau preferential-, spune Leoveanu. Acestea sunt insa doar o parte din neregulile descrise de Ionut Leoveanu.
    Medicul Horia Ionut Leoveanu a fost angajat la Spitalul TBC din Sanpetru in iunie 2000. Nu este pneumolog, dar are specializare in medicina generala. Sustine ca medicul Gheorghe Lupu l-a impiedicat sa-si faca meseria. -Am fost efectiv sechestrat in cabinet. Nu puteam examina nici un bolnav si nici sa fac vreo mentiune in fisa. Am observat apoi neregulile la medicamente. Pacientii primeau doar tratament pentru TBC. Daca aveau si alte afectiuni, nu erau tratati. Medicul Lupu ridica din sertare medicatia primita de bolnavi pentru alte afectiuni-, sustine dr. Leoveanu.
    Acuzat de omor
    -Am avut un pacient pe nume Andreuca. Suferea de hipertensiune. I-am prescris medicamente pentru aceasta boala. Medicul Lupu a sistat tratamentul dupa trei zile. Starea pacientului s-a inrautatit. Medicul Lupu i-a prescris Furosemid, dar a fost prea tarziu. Bolnavul a facut un accident cerebral. A fost transferat la Neurologie, unde a decedat-, continua medicul Leoveanu. Cazurile sociale nu prezentau interes pentru Spitalul TBC. -Medicul Lupu a refuzat sa efectueze controale pacientilor considerati cazuri sociale. Spunea ca oricum mor si ce conteaza un tigan in minus. Aceste cazuri mi se repartizau mie. Am fost nevoit sa apelez la colegii de alte specialiatti pentru a transfera acesti bolnavi la alte unitati spitalicesti pentru a primi tratament-, spune medicul concediat.
    Morga in salon
    O alta problema strigatoare la cer, afirma medicul Leoveanu, se refera la cazurile terminale sau la pacientii decedati care nu aveau acte de identitate. -Cadavrele era tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp de mai multe zile. Am vazut cu groaza cum un om slab ca batul se umfla ca un balon. Ca sa nu mai vorbim de miros si de focarul de infectie-.
    Personalul, redus la tacere
    Medicul spune ca intreg personalul este terorizat. -Toata lumea tace, desi multi stiu ce se intampla. Angajatii au fost obligati sa plateasca din banii lor costul examenului periodic. Proviziile de iarna ale medicului Lupu erau facute de bucataresele spitalului. De multe ori a luat muncitorii de la spital ca sa-i construiasca lui casa. Isi crestea porcii cu resturile de alimente de la spital. Prin tot spitalul se plimbau caini. Am fost la un pas sa iau paduchi. Spitalul a primit o amenda substantiala de la Sanepid, bani care au fost imputati personalului. Fiecarui angajat i s-au retinut din salariu 150.000 – 200.000 de lei-, a mai spus medicul.
    Externari preferentiale
    Spitalul din Sanpetru nu mai are de doi ani o ambulanta proprie. -Bolnavii isi duceau analizele cu masina personala. Si externarile se faceau preferenaial. Daca un bolnav era descoperit in stare de ebrietate, trebuia sa-l externezi. Mergeau apoi la medicul Lupu in dispensar, dadeau ceva si erau din nou internati. Medicul Lupu a efectuat mai multe garzi decat este legal. I-a obligat pe unii dintre colegi sa i le cedeze. Astfel putea lua doua salarii, desi incalca legea-, a mai spus medicul.
    Frig in saloane
    Desi exista o dispozitie de la Casa de Asigurari de Sanatate, bolnavii au fost lasati sa tremure de frig. -CNAS a dispus furnizarea de caldura de la inceputul lunii noiembrie, dar centrala termica a spitalului a fost pornita abia in 15 noiembrie, cu regim redus peste noapte. Bolnavii au inceput sa se planga, deoarece tuberculosii au mare nevoie de caldura. Cand am fost de garda, am cerut fochistului sa porneasca centrala pentru ca in saloane erau doar 17 grade-, povesteste medicul. Conducerea nu a facut nimic. Conducerea spitalului nu a luat nici o masura de remediere a problemelor. -L-am informat pe directorul Ciobanu, dar stia care este situatia. Mi-a spus ca asa este omul, nu are ce face. Apoi mi-a prezentat actul de concediere si mi-a spus ca de la 1 martie nu mai lucrez acolo-, afirma dr. Leoveanu.
    Scuze prin acuze
    Dr. Gheorghe Lupu spune ca intreaga poveste este o razbunare a dr. Leoveanu. -Din cauza lui am primit amenda de la DSP. A facut o sesizare si au venit in control chiar cand s-a terminat micul dejun si mesele nu erau inca sterse. Este adevarat ca amenda a fost platita din banii celor vinovati pentru asta-, a declarat ieri dr. Lupu.
    In privinta camerei mortuare, Dr. Lupu spune ca aceasta este dezinfectata dupa ce cadavrele sunt ridicate. Cat despre porcii despre care vorbea dr. Leoveanu, seful sectiei spune ca acestia sunt ai unor angajati care locuiesc in fostele cladiri ale spitalului. -Oamenii si-au facut gospodarie si isi mai cresc animale-, a explicat dr. Lupu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *