Dans hip-hop la Curtea de Conturi

256-ccCursuri de dans hip-hop şi lecţii de cor au loc la primul etaj al sediului Curţii de Conturi. Vladimir Voronin declara, în martie curent, că lucrările de reparaţie a noului sediu au fost efectuate la cel mai înalt nivel, angajaţilor fiindu-le create toate condiţiile pentru o bună activitate. Actualmente, angajaţii instituţiei susţin că sunt deranjaţi de zgomotul de la etajul întâi, urmând ca acest subiect să fie abordat şi pentru că repetiţiile cu pricina înrăutăţesc imaginea acestei instituţii de stat.

Sediul Curţii de Conturi a fost amplasat în clădirea Ministerului Agriculturii, din 1994 până la începutul anului curent. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 225, cu privire la transmiterea unui imobil, Guvernul Greceanâi a hotărât să transmită, cu titlu gratuit, din gestiunea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului în gestiunea Curţii de Conturi imobilul cu terenul aferent, situat în Chişinău, pe bd Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 69.

Amintim că, la 27 martie curent, la Curtea de Conturi a avut loc şedinţa de inaugurare a noului sediu, după lucrările de reparaţie capitală. La eveniment a fost prezent şi ex-preşedintele Vladimir Voronin, care a subliniat că lucrările de reparaţie a noului sediu au fost efectuate la cel mai înalt nivel, angajaţilor fiindu-le create toate condiţiile necesare pentru o bună activitate, se arată într-un comunicat al instituţiei. Însă angajaţii Curţii de Conturi nu cunoşteau faptul că, la etajul întâi al acelei clădiri, se ţin cursuri de dans modern şi lecţii de cor pentru pensionari. Astfel, atunci când te afli în trecere pe lângă Curtea de Conturi, observi cu uşurinţă (la etajul întâi lipsesc draperiile) cum profesorul de dans şi elevii îşi schimbă vestimentaţia, pregătindu-se pentru cursul de dans.

“Sunetul şi tropăitul nu ne afectează”

Şeful Aparatului Curţii de Conturi, Constantin Lozovanu, afirmă că, din 25 decembrie 1957, etajul I al clădirii în care actualmente este amplasat sediul Curţii de Conturi a fost transmis Clubului “Steaua Roşie”. “Oficiul Cadastral refuza să o înregistreze ca proprietate a acestei instituţii. “Steaua” s-a adresat în instanţa de judecată şi, prin Hotărârea din 22 februarie 2007 a Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău, Oficiul Cadastral a fost obligat să înregistreze suprafaţa de 494 m. p. după firma respectivă”, explică Lozovanu.

Potrivit lui, Curtea este interesată să aibă acest sediu în întregime. “Alte posibilităţi de a acţiona, deocamdată, nu există. Dar căutăm temeiuri juridice prin care să ni se permită să facem acest lucru”, a declarat Lozovanu.
“Noi vedem că în fiecare zi se dansează, mai spune şeful Aparatului Curţii de Conturi. Cel puţin ar putea să tragă perdelele. Instituţia noastră nu are nimic în comun cu dansurile. Dar, parţial, acest fapt îi afectează imaginea”.

Vicepreşedinta Curţii de Conturi, Elizaveta Foca, a subliniat că aripa de la etajul I aparţine unei persoane. Asta e. “Cursurile de dans nu sunt ale Curţii de Conturi. Pe noi nu ne deranjează chestia asta. Mai există instituţii de stat unde sunt asemenea activităţi, dar, la moment, nu pot da alte nume. Poate că nu este un lucru normal, dar aşa ne-a prins timpul”. Foca a mai explicat că juriştii instituţiei au încercat să identifice cui anume aparţine aripa, din perspectiva intentării unui proces împotriva celor care arendează clădirea. “Da, nu este bine că în Curtea de Conturi se întâmplă aşa ceva, dar noi activăm în această încăpere din 27 martie curent. Sunetele de jos şi tropăitul nu ne afectează”, conchide Elizaveta Foca.

CC nu are pretenţii

Viorel Cibotari, jurist în cadrul Direcţiei Generale a Guvernului, precizează că, la începutul anului 2006, Ministerul Industriei a transmis clădirea respectivă în întregime Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului. “La acel moment, Clubul “Steaua” nu s-a ocupat de chestiunile lor, ca să îşi înregistreze după ei spaţiul. Astfel, ei au solicitat înregistrarea cu drept de proprietate la Organul Cadastral, care le refuzase solicitarea”. Totodată, Clubul “Steaua” a atacat la Curtea de Apel, care le-a şi dat câştig de cauză. “Noi am făcut recurs la Curtea Supremă de Justiţie, însă aceasta a menţinut Hotărârea Curţii de Apel în vigoare. N-am apelat la CEDO pentru că deja este absurd să se judece statul cu statul”, conchide juristul Direcţiei Generale a Guvernului.

Directoarea Clubului “Steaua”, Galina Rotta, afirmă că a purtat o discuţie cu vicepreşedinta Curţii de Conturi şi că aceasta nu are pretenţii faţă de “Steaua”. Igor Tuceac, jurist al aceleiaşi instituţii, declară că, la primul etaj, se aude doar muzică şi că e posibil ca angajaţii Curţii de Conturi să aibă pretenţii în acest sens. În rest, despre ceea ce se vede în faţa instituţiei, nimeni nu ne-a spus nimic. Ca să nu se vadă cum elevii îşi schimbă hainele, noi vom face ceva. Însă “Steaua”, la momentul de faţă, nu dispune de mari surse de finanţare şi de aceea vom mai purta discuţii pe această temă”, concluzionează Tuceac.

Curtea de Conturi este singura autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public.

Iurie SANDUŢA


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Simona

    Cei mai mari 50 de chitarişti din toate timpurile
    ↓ Publicaţia Roadie Crew a organizat un sondaj prin care 330 de componenţi ai diferitelor formaţii metal, printre care: Guns N’ Roses, Kiss, Machine Head, Nightwish, Megadeth, Scorpions, Testament, Arch Enemy, în special chitariştii, au fost rugaţi să aleagă chitariştii lor preferaţi din toate timpurile.

    Vă prezentăm mai jos rezultatul:

    01. Jimi Hendrix
    02. Eddie Van Halen
    03. Yngwie J. Malmsteen
    04. Randy Rhoads
    05. Ritchie Blackmore
    06. Jimmy Page
    07. Tony Iommi
    08. Steve Vai
    09. Jeff Beck
    10. Michael Schenker
    11. David Gilmour
    12. Dimebag Darrell
    13. Allan Holdsworth
    14. Uli Jon Roth
    15. Angus Young
    16. James Hetfield
    17. Brian May
    18. Marty Friedman
    19. Joe Satriani
    20. Jason Becker
    21. Gary Moore
    22. Paul Gilbert
    23. Eric Clapton
    24. Al Di Meola
    25. Zakk Wylde
    26. John McLaughlin
    27. John Petrucci
    28. Adrian Smith
    29. Steve Morse
    30. Stevie Ray Vaughan
    31. Slash
    32. Kirk Hammett
    33. Robert Fripp
    34. Alex Lifeson
    35. Chuck Schuldiner
    36. Ace Frehley
    37. George Lynch
    38. Dave Murray
    39. Glenn Tipton
    40. Neal Schon
    41. Eric Johnson
    42. Trey Azagthoth
    43. K.K. Downing
    44. Andy LaRocque
    45. Malcolm Young
    46. Django Reinhardt
    47. Jeff Loomis
    48. Steve Lukather
    49. John Sykes
    50. Denis “Piggy” D’Amour

    Sursa: http://www.metalhead.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *