Dacă te-ai pornit în Ţara Sfântă, rişti să cunoşti Procuratura din R. Moldova

De ani buni, mai multe firme de turism din R. Moldova nu sunt decât un paravan sigur pentru traficanţii de oameni. În ultima perioadă, tot mai mulţi cetăţeni se dezamagesc de aceste “servicii”. Prin intermediul vreunui cumătru sau al unui anunţ publicat în ziarul “Makler”, cei care doresc să ajungă în Europa de Vest pentru a-şi găsi un loc de muncă riscă să rămână fără câteva mii de euro sau de dolari, dar şi cu datorii sub forma unor împrumuturi cu dobândă. Oficial, firmele de turism nu prestează servicii de plasare în câmpul muncii peste hotare, neoficial, însă, din acest “business”, prestat clandestin, acestea îşi obţin veniturile.

De pe un raft pe altul

Încă prin 1999, Constantin Şcarevnea, acum de 55 de ani, şi-a pus în gând să ajungă în Israel, pentru a munci spre binele celor doi copii ai săi. El a cunoscut-o pe Svetlana Ulchina prin intermediul Silviei, proprietara unei firme de turism. Bărbatul era al doilea în lista persoanelor care doreau să îşi găsească un loc de muncă în Ţara Sfântă. Lista era operată de Svetlana Ulchina, directoarea firmei “Rahnamut”.

“Am mers la ea la birou şi i-am dat 1 500 USD”, deapănă Constantin Şcarevnea firul evenimentelor. “În total, însă, ca să ajung în Israel, i-am dat 3 000 USD, o sumă extrem de mare acum zece ani”, mai spune bărbatul, care păstrează cu grijă recipisa scrisă de mâna Svetlanei Ulchina.

An de an, directoarea firmei “Rahnamut” îi promitea lui Şcarevnea că va ajunge la destinaţie. Îl asigura, demonstrându-i că colaborează cu o firmă de la Bucureşti, “Ravit”.

A trecut un an. Apoi doi, trei, patru ani, până când Constantin Şcarevnea, dându-şi seama că, în urma mai multor negocieri, a rămas şi fără banii împrumutaţi, dar şi cu gândul spulberat de a câştiga nişte bani peste hotare, a decis să depună o cerere la Procuratura Generală.

Dar, la fel ca şi intenţia sa de a pleca peste hotare, amânată de la un an la altul, dosarul în care figura numele Svetlanei Ulchina era transferat de pe un raft pe altul, în birourile Procuraturii.

Pe aceleaşi urme

Dacă la cererea lui Şcarevnea, în 2003, Procuratura intentase un dosar penal pe numele Svetlanei Ulchina, în acelaşi an, prin intermediul unui vecin, Pavel Garaba, de 52 de ani, abia o cunoscuse pe aceasta. În pofida câtorva dosare penale existente la acel moment pe numele cetăţenei Ulchina, ea i-a promis lui Garaba că şi el va ajunge în Israel. Bărbatul îşi aminteşte bine oficiul acesteia, mai ales că, pe uşă, în loc de o inscripţie care să informeze că este o firmă care angajează la muncă în Israel, era scris: “Produse din soia de calitate”.

“În oficiul acesteia, i-am dat 2000 USD, bani împrumutaţi de la nişte prieteni”, îşi aminteşte Garaba. Ca şi Şcarevnea, a ajuns şi el la Bucureşti, la firma “Ravit”. “Mi-au promis că îmi aranjează plecarea în mai puţin de o lună”, spune Garaba. “Dar a trecut lună de lună şi nu am ajuns nicăieri”, povesteşte el. Ca să-şi recupereze banii, după mai multe încercări de a negocia cu Ulchina, Pavel Garaba a ajuns la doar o singură şedinţă la Judecătoria sect. Centru, soldată cu eşec. Procesul s-a amânat, iar dosarul a fost închis ulterior. Dezamăgit, Pavel Garaba a renunţat la ajutorul oamenilor legii. De atunci, bărbatul nu a mai văzut-o pe Ulchina decât la televizor. În faţa camerelor de luat vederi, femeia se plângea de decizia Primăriei de a demola un edificiu de pe str. Lev Tolstoi din Chişinău, în preajma adresei sale.

“Dacă nu ai noroc, să nu ieşi din casă”, şi-a spus atunci Pavel Garaba, renunţând la orice idee de a pleca peste hotare.

Deşi are multe datorii, Ulchina e nevinovată

În 2006, numele Svetlanei Ulchina a fost legat de un scandal în care era implicat şi un parlamentar din România, Nati Meir, acuzat de semnarea unor contracte de muncă ale unor cetăţeni români şi ai R. Moldova, trimişi la muncă în Israel. Presa din România scria în 2006 că complicea lui Meir în R. Moldova era anume Svetlana Ulchina şi că, în acea perioadă, ea era reţinută.

Chiar dacă mai multe persoane au oferit directoarei “Rahnamut” sume importante de bani, organele de urmărire penală de la Chişinău au constatat că faptele acesteia nu întrunesc elementele unei infracţiuni. La începutul anilor 2000, au fost deschise mai multe dosare penale, iar în 2008 urmărirea penală a încetat, fără a fi trasă la răspundere administratoarea “Rahnamut”, care, până în prezent, datorează sume mari celor care s-au pornit, dar nu au ajuns în Israel.

Am încercat să o contactăm pe Svetlana Ulchina. “Nu este în ţară”, ni s-a răspuns la unul din cele două telefoane înregistrate pe numele său. Ne-am prezentat ca potenţiali “clienţi”, interesaţi să ajungă în Israel. “A, clar”, a urmat răspunsul, fiind rugaţi să lăsăm nişte date de contact la care ar putea reveni Ulchina. Până în prezent, Svetlana Ulchina nu a fost de găsit.

Ordonanţă cu restanţe

O ordonanţă de încetare a urmăririi penale din aprilie 2008 relevă faptul că mai multe persoane au încercat să ajungă peste hotare. În document este prezent atât numele Svetlanei Ulchina, cât şi ale altor administratori de firme de turism din Chişinău. Cele câteva persoane care au încercat să plece peste hotare au fost reţinute de grăniceri, având acte false. Potrivit ordonanţei, Ecaterina L. a găsit un anunţ în ziarul “Makler”. Anunţul informa că o firmă din Chişinău angajează persoane la muncă peste hotare. “Directoarea firmei cu sediul în hotelul “Chişinău” s-a prezentat Victoria G., care i-a spus că este destul de complicat să perfectezi acte pentru doamne, pentru bărbaţi fiind mult mai simplu”, scrie în ordonanţa Procuraturii. Convinsă de Victoria G., Ecaterina L. a decis să-şi trimită peste hotare feciorul. Igor L. împreună cu Victoria G. au plecat la Kiev, Ucraina, iar de aici, cu toate actele pregătite, Igor a ajuns în Polonia, dar a fost reţinut de grăniceri şi expulzat în R. Moldova. Oameni legii au stabilit că băiatul deţinea acte false.

Aceasta este istoria unei singure persoane, descrisă în ordonanţa înşirată pe nouă pagini. Documentul redă felul în care cel puţin şase persoane au încercat să plece peste hotare prin intermediul Victoriei G., dar şi al Svetlanei Ulchina, care erau în relaţii cu persoane care, potrivit documentului, fabricau acte false.

“Turcia, Dubai sau Europa, în fiecare dosar figurează câte o firmă de turism”

Mai mulţi experţi în probleme de migraţie susţin că, în R. Moldova, este un lucru obişnuit ca firmele de turism să se implice în astfel de escrocherii. Ion Vâzdoagă, directorul Centrului pentru Prevenirea Traficului de Femei, afirmă că, în fiecare dosar penal legat de migraţie, figurează astfel de firme turistice. “Turcia, Dubai sau Europa, în fiecare dosar figurează câte o firmă de turism”, spune el. “Dar… în nici un caz nu s-a constatat să se fi întreprins măsuri. De obicei, sunt efectuate controale la adresele unor firme. După două sau trei controale se constată legătura dintre reprezentanţii firmei şi unii reprezentanţi ai organelor de drept. În acest fel, firmele respective nu mai nimeresc în vizorul justiţiei”, explică Vâzdoagă. Expertul spune că, în nici un caz, în cadrul dosarelor penale, oamenii legii nu au făcut vreo sesizare la adresa Guvernului ca acestor afaceri să le fie retrasă licenţa sau să fie supuse unui control mai sever. “Dacă nu se întreprind măsuri legale privind stoparea acestor fărădelegi, înseamnă că nu se doreşte”.

S-au pornit “cu dansatul” prin Europa

Solicitat să comenteze activităţile firmelor de turism care, în realitate, oferă servicii de angajare în câmpul muncii peste hotare, Valeriu Hâncu, directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a preferat să ne vorbească despre cele circa 100 de firme cu acte în regulă, care, într-adevăr, angajează la muncă peste hotare.

La serviciul de presă al MAI am fost informaţi că sunt numeroase cazurile de implicare a firmelor turistice în migraţia ilegală. Un exemplu recent este cazul unui grup de cetăţeni ai R. Moldova care, cu scopul de a ajunge la rudele lor din Italia sau din Portugalia, s-au deghizat în dansatori, pretinzând că vor să susţină un concert în Europa. “Era evident că acei oameni nu aveau nimic în comun cu arta”, spune Ala Meleca, şefa serviciului de presă al MAI. “Acesta, însă, nu este singurul caz”, mai spune ea.

Cât priveşte implicarea oamenilor legii în aceste cazuri, Meleca afirmă că cei care depistează astfel de încălcări din partea poliţiştilor ar trebui să contacteze linia fierbinte a Direcţiei Securitate Internă a MAI: 226 574, 255 491, 261 112.

Pe de altă parte, Viorel Ciobanu, şef adjunct al Secţiei Prevenire şi Combatere a Traficului de Fiinţe Umane, din cadrul Procuraturii Generale, ne-a informat că, de obicei, dosarele penale sunt intentate pe numele administratorilor acestor firme juridice, şi nu pe numele acestor agenţii de turism. Totodată, Ciobanu intuieşte că, oficial, nu există dosare penale în care oamenii legii ar figura drept persoane

implicate în protejarea unor astfel de afaceri.

Hâncu şi subalternii săi au invocat motive ca să nu participe la verificarea firmelor de turism

În 2008, de exemplu, Camera de Licenţiere a R. Moldova, în comun cu reprezentanţii Ministerului Culturii şi Turismului, au efectuat 64 de controale ale titularilor de licenţă pentru activităţi turistice.

Colaboratorii Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane au participat împreună cu Camera de Licenţiere şi Ministerul Culturii şi Turismului până în luna iunie a anului curent la 15 controale ale titularilor de licenţă în acest domeniu. “Din motivul disponibilizării colaboratorilor Centrului nominalizat şi al reorganizării acestuia, apoi din alte motive invocate, reprezentanţii instituţiei date nu au participat la verificări împreună cu Camera de Licenţiere”, ne-a informat Tatiana Vieru, director adjunct al Camerei de Licenţiere, printr-o scrisoare oficială.

De notat este şi faptul că, în 2008, din cele aproape 260 de firme de turism înregistrate, 32 au rămas fără licenţă.

Anastasia NANI
Acest ariticol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova(CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale(IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC)şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea redacţiei şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Zob Gheorghe

    Ete inutil să vă mai plângeţi la autorităţile române. Autorităţile române sunt compuse din aceleaşi elemete capitaliste care vor să se îmbogăţeacă prin caritasuri, case de curve, vânzare de ţară etc.

  2. corj

    traficantii sunt mana in mana cu procurorii si politistii. n-are nici un rost sa te plangi organelor de drept, ca o patesti mai rau. inca si mita trebuie sa le dai!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *