Cum sunt mâncaţi banii municipali în cantinele şcolare
După cum relatam în articolul anterior, echipa de monitorizare a campaniei “Cere socoteală pentru banii publici”, însoţită de reprezentanţi ai Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport, s-a deplasat la Gimnaziul auxiliar – internat nr. 5 din Chişinău, pentru a monitoriza cum sunt alimentaţi elevii de aici.
La miezul zilei se pregăteau bucatele, aşa că s-a verificat dacă produsele indicate în meniu corespund cu cele din cratiţe. Totodată, s-a verificat dacă alimentele din frigidere şi depozite sunt păstrate corespunzător şi dacă nu au termenul de valabilitate expirat.
Iurie Aneste, revizor la Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău, spune că orice cantină trebuie să aibă camere separate pentru produsele alimentare. “Atât produsele uşor alterabile, cât şi cele de panificaţie, necesită o păstrare adecvată, iar aceste alimente sunt depozitate conform normelor de igienă.”
Gimnaziul auxiliar-internat nr.5 se află în subordinea Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru. Instituţiile preuniversitare din acest sector sunt alimentate de Întreprinderea Municipală “Piaţa Centrală”. Din cele 21 de instituţii preuniversitare alimentate de această întreprindere, două sunt internate.
Un dejun servit în şcolile internat trebuie să conţină 850 de calorii, la fel ca şi în alte instituţii preuniversitare. În schimb, prânzul într-o şcoală auxiliară e necesar să conţină 1300 de calorii, în timp ce în şcolile generale prânzul conţine 1200 de calorii. Masa de la chindii trebuie să conţină 400 de calorii, iar cina – 800 de calorii. Spre deosebire de hrana servită în şcoli, în internate bucatele trebuie să fie mai bogate în calorii. Dar, în meniul din ziua respectivă nu era specificat numărul de calorii, fiind notată doar cantitatea şi preţul alimentelor.
La Gimnaziul auxiliar nr. 5, în acea zi, erau hrăniţi 70 de copii. În această instituţie 53 de copii dorm şi iau masa de 4 ori pe zi, în sumă de 34 de lei fiecare, iar 17 elevi, care dorm acasă, mănâncă de trei ori pe zi în sumă de 28 de lei fiecare.
Anatolie Târnău, directorul gimnaziului, spune că este mulţumit de felul în care sunt alimentaţi copiii. “Mănâncă totul din farfurie. E un semn că le place.” Directorul recunoaşte, însă, că au fost şi cazuri în care anumite alimente erau întoarse înapoi. “Se mai întâmpla să nu fim de acord cu un produs sau altul, de aceea ceream să fie schimbat pentru binele copiilor.”
O altă licitaţie – acelaşi câştigător
Ala Vârlan, şefa Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru, spune că Întreprinderea Municipală “Piaţa Centrală” câştigă de mulţi ani licitaţia. “La concurs participă puţini agenţi economici, câteodată suntem nevoiţi să facem concurs repetat din lipsă de participanţi.” Ala Vârlan explică că sunt puţini agenţi economici înscrişi în concurs din cauza condiţiilor la care trebuie să facă faţă.
Pentru a avea şanse reale de câştig, agentul economic trebuie să dispună de autorizaţie sanitară de funcţionare, de un număr suficient de lucrători atestaţi la pregătirea bucatelor, cu permisiunea de a activa în cantinele şcolare, de transport special paşaportizat şi depozite specializate.
Conform contractului care este încheiat de agentul economic şi Direcţia Educaţie din sector, furnizorul nu trebuie să posede o rezervă mai mică de 5500 de pahare, farfurii pentru felul I, farfurii pentru felul II, farfurii de servit, linguri, furculiţe. Agentul economic organizează alimentarea elevilor conform unui meniu-model de 15 zile, aprobat de conducător, tehnolog şi directorul instituţiei, care să conţină maximum de calorii necesare pentru alimentarea raţională a elevilor. Pe lângă faptul că furnizorul va purta răspundere pentru calitatea hrănii pregătite, el va respecta toate cerinţele sanitaro-igienice la pregătirea, prestarea, realizarea produselor. Astfel, agentul economic va efectua reparaţia curentă a sălii de bucătărie (locul unde se pregăteşte hrana) şi a depozitelor în care se păstrează produsele alimentare, va asigura cantina cu cantităţi necesare de detergenţi, dezinfectanţi şi inventar sanitar şi va achita supraconsumul de energie electrică şi apă potabilă.
Ala Vârlan spune că, uneori, aceste condiţii nu sunt respectate. “Instituţiile de învăţământ pun la dispoziţie încăperile necesare pentru activitate (sufragerie mobilată, săli de pregătire şi păstrare a produselor alimentare cu utilajul tehnologic şi frigorific conform cerinţelor sanitare), dar uneori se întâmplă ca agentul economic să nu ţină cont că spaţiul nu-i aparţine şi să cheltuiască resurse termoenergetice şi apă potabilă fără limite.” Şefa Direcţiei ar avea o soluţie pentru această situaţie. “Din bugetul alocat pentru alimentaţia copiilor, o treime se duce pentru personalul care pregăteşte mâncarea. Cel mai bine ar fi ca alimentaţia copiilor să se facă ca la grădiniţe.” Ala Vârlan spune că astfel s-ar economisi bani şi ar fi suplinit meniul copiilor.
Nina Burcă, vicedirector “Alimentaţie publică” din cadrul Întreprinderii Municipale “Piaţa Centrală”, spune că zilnic în instituţiile preuniversitare din sectorul Centru iau dejunul 4025 de elevi, prânzul – 1083 de elevi, gustarea de la chindii – 834 de elevi, cina – 2013 elevi.
Claudia Durcec, contabilă la Întreprinderea Municipală “Piaţa Centrală”, menţionează că anul trecut întreprinderea a câştigat licitaţia pentru alimentarea elevilor din instituţiile preuniversitare din sectorul Centru, iar suma propusă de ei a fost de 5040700 de lei.
Lilia Zaharia-Cravcenco
