Cum se pierd mormintele de importanță istorică la Cimitirul Central din Chișinău

Deși, de mai mulți ani, a devenit neîncăpător, înhumările în Cimitirul Central continuă. Decedații cu drept la înmormântare în acest cimitir, distins pe motiv că aici și-au găsit loc de veci elitele naționale, sunt îngropați deja în aceleași morminte cu rudele, sau, după caz, în alt loc redistribuit de Combinatului de Servicii Funerare (CSF) din Chișinău, din contul mormintelor vechi, majoritatea cu o vechime de peste un secol.

Chiar dacă Regulamentul privind funcționarea cimitirelor din Chișinău conține mai multe prevederi menite să protejeze mormintele și monumentele funerare de interes istoric, acest lucru se face formal, deoarece, și până azi, lipsește cel puțin o listă a unor asemenea obiective.

Redistribuirea mormintelor noi din contul celor vechi este la discreția angajaților CSF, care recunosc că nu au competențe în domeniul istorico-cultural și așteaptă de mai mul timp ca Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) să elaboreze un registru de morminte și monumente considerate patrimoniu național.

Chiar dacă distribuirea locurilor de înmormântare a fost stopată, din lipsă de spațiu, anual, la Cimitirul Central apar peste 200 de noi morminte. Acest cimitir, cunoscut în vorbirea colectivă ca „Armenesc”, grație străzii omonime ce i se sprijină în poartă, e singurul loc de veci de categorie specială din R. Moldova. Aici, locurile de înhumare sunt distribuite deținătorilor Ordinului Republicii, a Ordinului Ștefan cel Mare, posesorilor distincțiilor de stat ale fostei URSS, ecivalente celor actuale, la propunerea unor instituții publice sau a primarului general. Pot pretinde și rudele de gradul I ale persoanelor înmormântate anterior aici.

Morminte noi – din contul mormintelor vechi

În 2017, opinia publică din Chișinău era bulversată de anunțurile plasate de CSF pe unele morminte vechi din Cimitirul Central. Acestea erau adresate rudelor de gradul I ale celor înmormântați aici, unii, cu mai mult de un secol în urmă.

Rudele erau avertizate că, pentru păstrarea mormintelor vechi, în termen de 6 luni, persoanele apropiate decedaților urmau să se prezinte la administrația CSF, altfel, mormintele riscau să dispară.

În discuție cu ZdG, Ludmila Boțan, directoarea CSF, a confirmat că mormintele pentru care nu au parvenit adresări din partea rudelor vor fi refolosite, decizie legală în condițiile Regulamentului despre funcționarea cimitirelor.

„E bine că am afișat acele anunțuri. Așa s-au identificat unele rude. În rest, legea permite refolosirea, care e practicată în toată lumea. Dacă sunt pietre funerare, nu le atingem, deocamdată, deoarece încă nu este implementat mecanismul. Atâta timp cât nu avem o listă a monumentelor istorice, voluntar, am identificat mai multe monumente și pietre funerare și le-am inclus în lista de pe panoul de la intrare. Despre monumentele istorice, adresați-vă istoricilor. În genurile noastre de activitate, avem doar cele legate de pompe funebre și servicii funerare, nu și de istorie. Dacă ar fi existat o astfel de listă, am fi respectat-o”, afirmă Ludmila Boțan.

Punctul 3.11 din Regulamentul cu privire la funcționarea cimitirelor din Chișinău, aprobat în 2010, stipulează că „mormintele care nu prezintă valoare istorică, cu o vechime mai mare de 20 de ani, pentru care nu au parvenit adresări din partea rudelor de gr. I şi nu s-au achitat taxe de întreţinere, pot fi distribuite altor concesionari pentru rezervare sau înhumare”.

La nivel național, însă, avem alt Regulament, aprobat în 1998. Acesta asigură dreptul fiecăruia la înmormântare după obiceiurile poporului său și dreptul la păstrarea mormântului.

Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) a MECC, instituție abilitată cu inspectarea monumentelor de istorie, artă și arhitectură și a zonelor lor de protecție, precum și cu supravegherea respectării prevederilor legislației în domeniul ocrotirii monumentelor, nu deține vreo listă de morminte și monumente funerare declarate patrimoniu.

Pe de altă parte, Ion Ștefăniță, directorul AIRM, susține că, periodic, inspectează Cimitirul Central, atenționând administrația să nu admită ingerințe asupra obiectelor istorice și de artă. „Ludmila Boțan a fost avertizată încă în 2011, după ce depistasem anumite ilegalități în Cimitirul Central. Mă refeream la morminte vechi, din sec. XVIII-XIX, care ar trebui conservate, protejate, valorificate. Personal, o dată în lună, intersectez zona și, de fiecare dată, explic administrației de acolo că tot ce-i vechi trebuie păstrat, valorificat”, spune directorul AIRM, precizând că, în cadrul arhivei societății de ocrotire a monumentelor, figurează Biserica „Tuturor Sfinților”, monument de istorie și cultură de categorie națională.

„Nu avem un registru al mormintelor… Din câte știu, un astfel de registru ar fi la CSF, la dna Boțan. Ei duc evidența mormintelor vechi. De mai multe ori am insistat ca dna Boțan să transmită la AIRM o copie a acestor registre”, spune Ion Ștefăniță.

Întrebată despre registrele mormintelor vechi, Ludmila Boțan ne-a răspuns: „Arătați-mi această listă, că eu demult o caut. Tot discutăm cu dl Ștefăniță la tema asta, dar nu am văzut lista niciodată. După 20 de ani, în baza deciziei Consiliului Municipal Chișinău, aceste morminte sunt redistribuite unor persoane, recent decedate”.

Directoarea CSF: „Demult am propus ca acest cimitir să fie închis”

Autorul proiectului de culturalizare a istoriei Chișinăului, oldchisinau.com, cercetătorul Iurie Șveț, spune că refolosirea mormintelor la Cimitirul Central e o problemă ce poate duce la pierderea calității de muzeu a acestui loc.

„Demult n-am mai trecut pe acolo. Unul dintre motive e că cimitirul devine tot mai neinteresant din cauza distrugerilor mormintelor vechi. Nu știu dacă cineva monitorizează situația. Descopăr uneori câte o știre despre monumente funerare vandalizate. Problema există. Orice monument/mormânt vechi prezintă interes. Evident, în grupul de risc major de distrugere se află mormintele vechi, care nu mai sunt îngrijite. Cred că cele mai multe demolări s-au produs neobservate”, consideră Iurie Șveț.

Angajații CSF spun că, în 2017-2018, în Cimitirul Central au fost înhumate 224 și, respectiv, 237 de persoane, autorizațiile de înhumare în acest cimitir fiind semnate de viceprimarul Nistor Grozavu sau de către primarul general.

„Problemele persistă de peste un secol și vor persita atâta timp cât cimitirul nu va fi transformat oficial în muzeu, un muzeu adevărat, de istorie și cultură. Mă uimește faptul că acest cimitir e considerat loc de odihnă de veci de elită. Oare cei care vor locuri de veci în acest cimitir nu realizează că, de fapt, înhumarea aici le asigură riscul că mormintele lor nu se vor păstra prea mult timp, fiind răvășite de cei care vor veni, așa cum și ei au răvășit locul de odihnă al celor de până la ei? Dacă într-adevăr e nevoie de vreun cimitir „de elită” – să fie amenajat în alt loc”, consideră Iurie Șveț.

„Înmormântăm acolo unde nu sunt plăci sau pietre. Acolo unde sunt cruci, lăsăm crucea. Dacă nu se vede ce-i scris pe ea, e dusă. La toate cimitirele mormintele sunt refolosite. E un lucru practicat în toate țările lumii”, explică directoarea CSF.

CSF îngrijește pe cont propriu mormintele de valoare istorică pe care le-a identificat. Lista acestor morminte e afișată la intrarea în cimitir. Din cele 78 de persoane incluse acolo, o bună parte sunt decedați în ultimii 10-20 de ani. Dintre mormintele vechi, sunt cele ale unor membri ai Sfatului Țării și a unor personalități din cultură, dar numărul acestora este minor.

Angajații CSF susțin că mormintele și monumentele istorice sunt noțiuni diferite. Aceștia afirmă că monumentele vechi nu sunt atinse când sunt redistribuite loturi pentru mormintele noi. Întrebați cum se întâmplă în practică această rutină, angajații departamentului juridic al CSF explică că, deși locuri libere nu mai sunt, în caz de nevoie, inginerul identifică singur lotul cu dimensiunile necesare pentru mormânt.

„Demult am propus ca acest cimitir să fie închis, dar nu este închis deocamdată pentru că sunt multe personalități care au locuri rezervate și urmează să fie înmormântate aici”, spune Ludmila Boțan.

Directorul AIRM, Ion Stefăniță, povestește că, după ce a sesizat anumite ilegalități, numărul acestora în ultima perioadă s-a redus. „Prin 2013, o funerară veche, de la sfârșitul sec. XIX, pur și simplu, a fost săpată, strămutată, aruncată, în loc fiind săpat un mormânt nou. Am spus atunci administrației că nu-i corect în raport cu aceste mărturii istorice. Chiar dacă cei cu bani dictează legea, nu trebuie să admitem să fie distruse aceste funerare vechi. Și feroneria turnată din fontă veche, lucrată manual, trebuie păstrată în cazul mormintelor vechi. Le-am spus, chiar dacă nu există urmași, aceste morminte vechi trebuie păstrate”, ne-a mai spus Ștefăniță.

Unul dintre cele mai vechi cimitire, neinclus în zona istorică protejată

Potrivit planului urbanistic al Chișinăului, elaborat de Institutul „Chişinău Proiect”, Cimitirul Central nu se încadrează în perimetrul zonei istorice protejate. Directorul AIRM susține că acest lucru s-ar fi făcut cu rea intenție încă în 1993, când Academia de Științe a lăsat cimitirul în afara zonelor protejate.

„Când am făcut anumite cercetări ale hărților vechi, a zonelor protejate, a monumentelor de arhitectură și istorie din anii sovietici, cimitirul era atribuit zonei istorice”, spune acesta.

Anumite surse atestă că, în Cimitirul Central, ar fi 12 mii de morminte, dar nimeni nu poate oferi cifre exacte, pentru că un registru al mormintelor de pe teritoriul Cimitirului Central, potrivit angajaților CSF, este completat abia din 2003.

Prima însemnare despre Cimitirul Central apare în 1811, cu un an înainte de anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. În 1818, cimitirul devine orășenesc, iar în 1859, este înconjurat de un zid. Cea mai veche piatră funerară păstrată până în zilele noastre datează din 1823, iar Biserica „Tuturor Sfinților” a fost ridicată pe teritoriul acestui cimitir în 1822. În perioada sovietică, cimitirul a fost redus în dimensiuni. În 1958, pe locul unde anterior se aflau mormintele, inclusiv ale lui Alexandru Bernardazzi și Carol Schmidt (primar al Chișinăului în anii 1877-1903), a fost construit cinematograful «40 лет ВЛКСМ» (astăzi semi-demolata clădire a cinematografului «Gaudeamus»).

Mai multe personalități marcante și-au găsit odihna de veci în Cimitirul Central: Alexie Mateevici, Nicolae Sulac, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Mihai Dolgan, Ion Vatamanu, Maria Bieșu, Leonida Lari, Grigore Vieru, Alexandru Plămădeală, membri ai familiei Krupensky, prințul sârb Aleksei Karađorđević, principesa Dadiani și alții.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. p/d.Turcanu

    Cum poti sa scrii ca cimitirul Central este si armenesc cind cel armenesc se afla in alta parte?Cindva cineva incompetent a spus o prostie care este tirajata de unii.Dupa cum a mai scris cindva cronicarul “moldovenii sunt lenosi la carte” si asta se confirma si prin faptul ca am ajuns ca si soferii de rutiere si chiar unii jurnalisti de la TV in loc de str.Banulescu-Bodoni spun Bodoni,in loc de str.Vlaicu Pircalab spun Pircalab asta cum ai spune conducatorul orasului fara ca sa numesti numele lui.Si de ce tace conducerea Primariei cu consilieri si deputati,Consiliul audivizualului si altii care primesc bani ca sa fie respectata legislatia.De fapt,demult nimeni nu se mai mira ca la noi legislatie nu prea este respectata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *