Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cum poate fi valorificată experienţa…

Cum poate fi valorificată experienţa migraţiei?

Recent, Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova a organizat cea de-a doua dezbatere publică din cadrul campaniei „Europa pentru Moldova”, având genericul „Migraţia – provocări şi oportunităţi pentru Moldova”. În cadrul evenimentului, cetăţeni simpli au avut posibilitatea să interacţioneze atât cu reprezentanţi ai instituţiilor europene, cât şi cu persoane care au trecut cu succes prin experienţa migraţiei.

Ina Griniuc a plecat în Italia, ca mulţi alţi cetăţeni ai R. Moldova, în 2006. Acolo, a muncit mai întâi un an întreg pentru a-şi achita datoriile. I-a fost foarte greu. „Cel mai plăcut moment a fost, pentru mine, când fetiţa mea cea mai mare, care îşi făcea studiile în străinătate, la sute de kilometri de casă, având o problemă legată de permisul de şedere, şi-a putut-o soluţiona apelând o entitate de la noi specializată în problemele migranţilor. Eu am încercat să rezolv situaţia timp de două luni, iar „Nexus” a rezolvat-o în doar două zile”.

546-pirka12Cetăţenii moldoveni de aici – pentru cei de acolo

„Proiectul Nexus este unul de succes, elaborat de cetăţeni moldoveni pentru alţi cetăţeni moldoveni. Vrem să facem ca migraţia, pe cât e posibil, să fie un proces eficient. Lucrăm în cinci oficii, implicăm fiecare angajat, solicitându-i să vină cu iniţiative. Nexus e un prototip, este pentru prima dată în lume când a fost încercată o asemenea abordare şi am beneficiat de multă atenţie din partea altor ţări pentru a vedea modelul Nexus ca ceva care poate fi adoptat şi aplicat în alte state. Moldova este, de fapt, un stat ce se află în fruntea managementului migraţiei circulare şi trebuie să se înţeleagă cât de mult s-a avansat în ultimii 4-5 ani”, povesteşte Nicolas de Zwager, coordonator Nexus Moldova.

Referitor la acest proiect, Pirkka Tapiola, şef al Delegaţiei UE în R. Moldova, a menţionat că abordarea este una inovativă în crearea unor asemenea platforme pentru servicii, care sunt într-adevăr proiectate pentru a conecta migranţii cu reprezentanţele locale, cu autorităţile publice locale sau cu entităţi din comunitatea de afaceri. „În prezent, R. Moldova trece printr-o perioadă de criză politică şi e important ca paşii ce urmează să fie făcuţi corect. Am participat la numeroase discuţii despre securitate, politică, capacitate de absorbţie, posibilităţi. În cadrul acestui eveniment vorbim despre natura circulară a migraţiei, dar şi despre beneficiile migraţiei. Aş vrea să subliniez că pentru R. Moldova, şi nu este un secret, am mai spus-o anterior, personal consider migraţia un lucru pozitiv. În acelaşi timp, consider ca fiind un fenomen îngrijorător exodul de creieri, în termeni de capacitate a unei ţări. Şi dacă ne uităm la R. Moldova (sunt multe statistici în jurul acestui subiect, dar eu nu cred în niciuna dintre ele), vedem că numărul persoanelor care au părăsit ţara, de la Independenţă încoace, este foarte mare. Am observat că numărul populaţiei s-a redus de la aproximativ 4 milioane la mai puţin de 3 milioane, câţi sunt în prezent. În acelaşi timp, dacă ne uităm la ce au făcut ţările UE, împreună, pentru R. Moldova în ultimii ani, constatăm, în primul rând, deschiderea pieţelor lor – cele mai mari, cele mai bogate din lume – pentru moldoveni. Bineînţeles, trebuie să luăm în calcul şi situaţia legată de justiţie, corupţie, climat investiţional, unde este încă mult de lucru. Vorbim aici, mai ales, de crearea unor condiţii atractive pentru revenirea cetăţenilor acasă. Ţara are nevoie de asta. Sunt probleme care nu trebuie neglijate. Pentru stat este foarte important să se utilizeze capacităţile celor care au plecat, să se ia în considerare ceea ce au învăţat şi ce ar putea aduce înapoi”, a mai spus Tapiola.

Orfani în străinătate

Prezentă la eveniment şi având experienţa migraţiei, fosta prezentatoare TV, Nata Albot, a vorbit despre încercările prin care şi ea a fost nevoită să treacă. „Acolo noi suntem atât de orfani… Nu vă imaginaţi ce înseamnă să fii orfan în străinătate, pentru că, la fel ca şi tine, acolo sunt sute de mii şi toţi vin cu aceleaşi vise. Realizezi că pentru a obţine ce vrei ai nevoie de 10-15 ani, şi dacă te rupi de aici la 30-35, e grav. Ajungi acolo şi începi să te amesteci cu masele. Oameni cu studii superioare, viceminiştri ajung în străinătate şi încep să lucreze aproape oriunde pentru a supravieţui: fie în construcţii, fie în vânzări. Nici nu vă imaginaţi ce destine sunt acolo”. Totuşi, Nata a recomandat să plece oricui vrea să plece, pentru că, spune ea, ieşind, înţelegi că omul este format de mediul său. „Acest mediu înseamnă uşile care se deschid mai uşor, telefonul pe care poţi să-l dai unui om. Numai plecând veţi face diferenţa, numai plecând veţi putea compara lucrurile. Printre altele, ţara asta nu e deloc tradusă pentru străini, ea nu are cum să fie interesantă din punct de vedere turistic, pentru că, elementar, nu vezi oameni care să te ajute să mergi la o destinaţie, pentru că nu se vorbeşte engleză, nu vezi denumiri în stradă care să fie traduse şi pentru străini, deci noi suntem tare închişi”.

„Ce faci, aceea ai”

Eugen Bolocan este din Edineţ. Şi el a trecut prin experienţa migraţiei, dar a decis să se întoarcă şi să se stabilească la el acasă. Astfel, şi-a deschis o spălătorie auto în oraşul natal. „Vrei – te întorci, nu vrei – rămâi acolo. Dacă vrei să investeşti, o faci doar din bani proprii. Acest lucru ar trebui să-l înţeleagă toată lumea. Ce faci, aceea ai”, a spus Eugen. El nu regretă că s-a întors: „Am avut posibilitatea să angajez şi persoane care stăteau în dubii: să plece sau să rămână. Nu pot să spun că le ofer ceea ce le-ar putea oferi o altă ţară, dar posibilitatea pe care le-o ofer este de a munci acasă, şi ceea ce fac este al lor, nu sunt datori nimănui”, a conchis Bolocan.

În contextul aceluiaşi eveniment, Pirkka Tapiola a accentuat importanţa migraţiei circulare. „Migraţia construieşte capacităţi, aduce noi posibilităţi, şi dacă experienţa migraţiei este una de succes, este benefic atât pentru migrant, cât şi pentru ţară. Prin urmare, capacităţile ar trebui să se întoarcă într-o manieră circulară înapoi acasă. Dacă vorbim despre cauzele, despre rădăcinile migraţiei, acestea, în anumite cazuri, sunt foarte dramatice, în altele – mai puţin, dar în toate cazurile trebuie discutate”, a spus reprezentantul UE în R. Moldova.

Tapiola s-a referit şi la reforme, şi la construcţia mecanismelor din cadrul acestora, astfel încât din experienţa migraţiei să poată beneficia toată lumea. „Ar trebui să muncim într-o manieră holistică, împreună. E un lucru foarte important. O Moldovă sănătoasă, prosperă este ceea ce îşi doreşte şi UE”, a concluzionat Tapiola.

Plecarea în masă peste hotare a cetăţenilor moldoveni a început în 1998 şi a continuat cu o intensitate sporită până în 2007, fiind condiţionată atât de factorii economici, cât şi de numeroase şocuri interne şi externe. Un raport al Biroului naţional de statistică arată că motivele pentru care cetăţenii R. Moldova pleacă peste hotare sunt lipsa locurilor de muncă şi salariile mici. Acelaşi raport arată că mai mult de jumătate din migranţi au împrumutat bani pentru a pleca, iar cei mai mulţi dintre ei au ales ca destinaţie Federaţia Rusă.

Intenţiile migranţilor de a se reveni în Moldova diferă, în dependenţă de ţara în care muncesc. Mai mult de 20% nu s-au decis încă peste cât timp ar putea reveni, 22,5% intenţionează să revină peste 3-5 ani, 18 % – peste un an-doi, 17% – în mai puţin de 1 an. Din toţi migranţii, 4,6 % au declarat că au revenit definitiv şi nu doresc să mai plece peste hotare, numărul acestora constituind 14,5 mii de persoane.

Proiectul este finanţat de către Programul de Cooperare pentru Dezvoltare şi Promovarea Democraţiei al Lituaniei.