Cum poate fi contracarată spălarea banilor publici
Volumul fraudelor economice transnaţionale este în creştere. Circulaţia capitalului ia amploare, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă. Pentru transferuri, sunt utilizate tehnologiile informaţionale alternative, care, de obicei, privează de informaţie organele de supraveghere.
Pe de altă parte, un anumit volum al capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajunge în sectorul economic legal. Circulaţia informaţiei, a capitalului, a persoanelor, a bunurilor şi serviciilor dictează necesitatea modificării atitudinii faţă de crimele transnaţionale.
Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi a celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi R. Moldova.
În acest sens, Grupul de Acţiune Financiară Internaţională a elaborat „Cele 40 de Recomandări GAFI”, care reprezintă un ghid cuprinzător în vederea combaterii spălării banilor. Sfera de acoperire a acestuia include sistemul judiciar şi implementarea legii, sistemul financiar şi reglementările sale, precum şi cooperarea internaţională.
Astfel, conform prevederilor art. 10 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Legii cu privire la modificarea şi completarea legii nr.190-XVI cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în limitele competenţei lor, în scopul executării prevederilor prezentei legi şi recomandărilor internaţionale în domeniu sunt: Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie; Banca Naţională a Moldovei; Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Ministerul Justiţiei; Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; Ministerul Finanţelor şi Camera de Licenţiere.
E firesc să ne întrebăm care, totuşi, sunt cele mai eficiente iniţiative de contracarare a spălării banilor publici. În urma unui studiu realizat de Centrul Pro Marshall din R. Moldova în cadrul proiectului „Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici”, finanţat de PNUD prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, ne-am propus includerea pe agenda publică a oportunităţii îmbunătăţirii politicilor publice în domeniul contracarării spălării banilor şi consolidarea capacităţilor societăţii civile în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor publici, precum şi transparenţa gestionării acestora. Astfel, am punctat unele iniţiative de contracarare a spălării banilor publici, cum ar fi:
- continuarea eforturilor reale de reformă practică pentru promovarea democraţiei şi bunei guvernări, în special reformele legislative şi judiciare;
- consolidarea culturii democratice, aceasta fiind o modalitate de a construi pe plan intern stabilitatea politică, încrederea şi securitatea;
- schimbarea radicală a sistemului de achiziţii publice astfel încât contractele să poată fi acordate în funcţie de criterii clare şi măsurabile;
- revizuirea, eliminarea lacunelor legislative privind procesul bugetar şi utilizarea banilor publici, raportarea transparentă şi corectă a banilor şi achiziţiilor publice, inclusiv a proiectelor la nivel naţional şi internaţional;
- eliminarea blocajelor legislative şi procedurale referitoare la activitatea sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor;
- monitorizarea continuă din partea societăţii civile a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, constituit din: Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Procuratura Generală, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Camera de Licenţiere, ceea ce ar duce la îmbunătăţirea cadrului legal naţional, la impulsionarea activităţii acestuia şi la sporirea eficacităţii utilizării banilor publici;
- instaurarea unui parteneriat viabil între instituţiile cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, mass-media şi societatea civilă, în vederea creşterii nivelului de pregătire naţională pentru situaţii de criză;
- îmbunătăţirea angajamentelor, procedurilor şi practicilor instituţionale relevante, precum şi creşterea încrederii reciproce, promovarea transparenţei şi sincerităţii;
- aprobarea şi implementarea unei strategii naţionale de informare publică pe probleme de achiziţii publice şi utilizarea banilor publici în vederea dezvoltării unui parteneriat între instituţiile publice din Republica Moldova, mass-media şi societatea civilă;
- consolidarea capacităţii mass-media şi a societăţii civile de interacţionare cu instituţiile publice;
- dezvoltarea unei politici coerente de informare a cetăţenilor în chestiuni de achiziţii publice şi de utilizare a banilor publici;
- stabilirea unei supravegheri civile eficiente a sistemul autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
- promovarea cooperării şi dialogului dintre parlament, mass-media şi societatea civilă în exercitarea supravegherii sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
- participarea societăţii civile în procesul de monitorizare a promovării pachetelor de legi de către Guvern şi, în special, sporirea vitezei, dorinţei şi reacţiei diferitor autorităţi la ajustarea cadrului legislativ;
- sporirea randamentului dosarelor de corupţie şi scoaterea în evidenţă a persoanele care contribuie la tergiversarea proceselor în instanţa de judecată prin monitorizarea acestora de către societatea civilă;
- stabilirea unui sistem informatic şi a unei baze pentru dezvoltarea mass-mediei libere, care ar încuraja crearea unor noi portaluri web, ar oferi acces liber la internet în zonele publice, nu numai la Chişinău, şi ar sprijini portaluri care traduc ştirile din Vest în limbile locale şi ştirile locale în engleză. Totodată, ar trebui să susţinem mass-media tipărită, care urmează să fie difuzată în afara capitalei;
- implicarea mai activă a societăţii civile, în calitate de arbitru neutru, în monitorizarea proceselor de judecată pe cazuri de corupţie, cu elaborarea rapoartelor de monitorizare a proceselor de judecată;
- manifestarea voinţei politice pentru realizarea angajamentelor asumate, cum ar fi depolitizarea mass-mediei (unele instituţii), care în ultimul timp s-a transformat în platforme pentru reglarea de conturi şi în tribune de partid.
O ţară cu adevărat democratică ar trebui să depăşească mentalitatea şi modul de gândire învechite prin acceptarea valorilor şi practicilor democratice. Aceste obstacole împiedică procesul de tranziţie şi diminuează considerabil eforturile ţării noastre în menţinerea transparenţei procesului bugetar şi cheltuirii banilor publici. Menţinerea transparenţei procesului bugetar şi cheltuirii banilor publici este unul dintre cele mai importante instrumente pentru satisfacerea necesităţilor stringente ale societăţii şi asigurarea unui progres şi a unei dezvoltări durabile a ţării. Îmbunătăţirea procesului de transparenţă bugetară şi monitorizarea acestuia ar duce la satisfacerea necesităţilor publice şi ar asigura o creştere substanţială a nivelului de trai al oamenilor prin optimizarea politicilor publice în domeniul contracarării spălării banilor şi transparenţei gestionării acestora.
Tatiana Busuncian
