Cum este recuperat miliardul

La 10 luni de la iniţierea procedurii de lichidare a celor trei bănci implicate în frauda de miliarde din sistemul bancar, statul anunţă că a recuperat doar 1,2 miliarde de lei, bani provenind din creditele rambursate de persoane fizice şi juridice, majoritatea neimplicate în fraudă, sau din vânzarea activelor celor trei instituţii. Lichidatorii băncilor falimentare, toţi angajaţi ai BNM, nu doresc să discute cu presa, în timp ce experţii constată o totală lipsă de transparenţă în acest proces. „Activele, destul de relaxat, se fură în continuare”, susţine fostul deputat Veaceslav Ioniţă. „E suficient teren pentru a specula, atâta timp cât BNM nu asigură transparenţa, iar administratorii nu furnizează suficientă informaţie publicului”, spune Veaceslav Negruţă, fost ministru al Finanţelor.

La 16 octombrie 2015, Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a decis să retragă licenţele de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, ca urmare a insolvabilităţii acestora şi din cauza unor abateri de la prevederile legii. Tot atunci a fost iniţiat procesul de lichidare silită a acestor bănci, în conformitate cu Legea instituţiilor financiare. Conform hotărârii Comitetului Executiv al BNM, lichidator al BEM a fost numit Grigorii Olaru, al BS – Sergiu Berghie şi al Unibank – Ruslan Grate, toţi angajaţi ai BNM. Ulterior, lichidatorul Unibank, Ruslan Grate, a fost înlocuit cu Iulian Ţurcan. „BNM şi lichidatorii vor continua să colaboreze activ cu organele de drept din R. Moldova în cadrul anchetelor în derulare, precum şi cu reprezentanţii consorţiului Kroll şi Steptoe&Johnson LLP, pentru identificarea organizatorilor şi beneficiarilor finali ai tranzacţiilor dubioase şi pentru recuperarea activelor delapidate de la cele trei bănci”, se menţiona într-un comunicat de presă al BNM, emis la mijloc de octombrie 2015.

1,2 miliarde de lei recuperate din credite şi active

„O prioritate a Executivului este recuperarea banilor, ca să-i întoarcem în R. Moldova. Mi-am propus împreună cu colegii să avem un panou, unde zilnic să se vadă recuperarea. Va fi unul electronic. Într-un loc public”, declara, într-un interviu pentru postul de televiziune românesc Digi 24 premierul Pavel Filip, încă în ianuarie 2016. Ulterior, părea că s-a dezis de aceste declaraţii, spunând că „este adevărat, eu am vorbit despre acest panou. A fost o expresie figurativă, până la urmă. Nu-i neapărat să instalăm un panou în centrul oraşului, deoarece nu cred că va deveni un simbol prea atractiv”, spunea acesta, într-un alt interviu, pentru presa de la Chişinău. Panoul, totuşi, a apărut, la sfârşit de iunie, pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), dar acesta nu conţine prea multe date despre recuperarea miliardului furat din cele trei bănci. Pe lângă cifrele generale, panoul conţine doar trimiteri la site-urile celor trei bănci şi anunţuri privind licitaţiile de vânzare a bunurilor puse gaj în schimbul unor credite.

Astăzi, la peste 10 luni de la iniţierea procedurii de lichidare a celor trei instituţii financiare, opinia publică nu cunoaşte aproape nimic din procesul de lichidare. Conform informaţiilor postate pe site-ul MF, până la 1 august 2016, au fost recuperaţi 1,26 miliarde de lei, deşi din cele două bănci, anunţă procurorii, s-a furat de 20 de ori mai mult. Conform informaţiilor postate pe site-ul MF, cei mai mulţi bani, 476 milioane de lei, au fost recuperaţi de la BS, 403 milioane – de la BEM şi 383 milioane – de la Unibank. Din aceştia, 531 milioane de lei s-au recuperat din rambursarea creditelor (413 milioane), iar restul, din vânzarea activelor sau executarea unor decizii de judecată. Celelalte 732 milioane recuperate sunt din creditele de urgenţă acordate celor trei bănci de către BNM.

Lichidatorii nu doresc să vorbească

La o simplă verificare, constatăm că la licitaţiile organizate de cele trei bănci, majoritatea bunurilor scoase la vânzare sunt în raioane şi aparţin sau au aparţinut unor oameni simpli sau unor firme al căror nume nu figurează în anchetele procurorilor privind frauda bancară. Şi dacă organizarea licitaţiilor este publică, atunci rezultatele acestora nu mai sunt anunţate, cetăţenii fiind privaţi de posibilitatea de a cunoaşte la cine au ajuns bunurile vândute de bancă, dar mai ales, la ce preţ. Pentru a afla detalii despre etapele la care se află procedura de lichidare a BEM, BS şi Unibank, am încercat să discutăm cu cei trei lichidatori ai instituţiilor financiare, dar fără succes. „Nu pot să vă spun nimic. Toate întrebările le adresaţi la BNM”, ne-a transmis Sergiu Berghie, administratorul BS. „Lichidatorii nu dau nicio informaţie. Vă redirecţionez la serviciul de presă”, ne-a zis şi secretara lui Grigorii Olaru, lichidatorul BEM. Iulian Ţurcan, lichidatorul de la Unibank, este în concediu. „Răspunsul pe care vi-l pot da e să sunaţi la BNM”, ne-a răspuns şi secretara lui Iulian Ţurcan, lichidatorul Unibank.

Reprezentanţii BNM au promis să vină cu informații miercuri, însă pâna la închiderea ediției, aceștia nu și-au onorat promisiunea.

Ioniţă: „Activele, destul de relaxat, se fură în continuare”

Economistul Veaceslav Ioniţă consideră că Guvernul trebuia să se implice în procesul de lichidare a celor trei bănci, fiind singurul creditor. „Cea mai mare problemă pe care o avem în cazul celor trei bănci este un conflict legislativ pe care Guvernul trebuia să-l rezolve, dar nu a făcut nimic. Conform legii insolvabilităţii, procedura de lichidare trebuie gestionată de marii creditori. Conform legii instituţiilor financiare, lichidatorul băncilor este BNM, ea fiind cea care protejează interesele deponenţilor, iar în cazul în care o bancă se lichidează, BNM numeşte administratorul şi lichidează banca, pentru a proteja cel mai mare creditor al băncii – deponenţii. În acest caz, avem o situaţie care nu se încadrează în legea insolvabilităţii financiare din simplul motiv că deponenţi nu există, pentru că toate riscurile deponenţilor şi le-a asumat Guvernul, fiind astăzi singurul creditor. Mă întreb, cum e posibil ca Guvernul, fiind singurul creditor, după ce şi-a asumat toate riscurile, toate creditele, toate obligaţiile băncilor faţă de companii şi faţă de alte bănci, să nu participe la procesul de lichidare? Dacă se vând activele la un preţ mai mic, reiese că ceea ce nu reuşim să recuperăm achităm noi, cetăţenii. Guvernul, şi până azi, nu şi-a manifestat disponibilitatea de a rezolva această problemă”, precizează economistul.

„În opinia mea, acum, activele, destul de relaxat, se fură în continuare. Da, foarte simplu. Am înţeles că sunt deja decizii de judecată privind nulitatea contractelor de credit, avem vânzări de active la preţuri derizorii. Deci, în prezent, această linişte e în interesul celor care se ocupă de lucruri ce cad sub incidenţa Codului Penal. În opinia mea, ţinând cont că singurul creditor este Guvernul, toate activele băncilor ar trebui tratate ca proprietăţi publice şi trebuie vândute exact conform procedurilor prevăzute la comercializarea proprietăţilor publice”, explică acesta. „E foarte greu să mă pronunț vis-a-vis de suma care a fost până astăzi recuperată, din moment ce lucrurile astea nu se fac într-o manieră transparentă. Mă tem că după ce se va încheia procedura de lichidare, Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie vor fi nevoite să deschidă alte zeci de dosare penale noi”, crede fostul deputat.

Negruţă: „Un proces total netransparent”

Veaceslav Negruţă, fost ministru al Finanţelor, care urmăreşte procesul de lichidare a celor 3 instituţii financiare, observă şi el că lucrurile nu sunt făcute transparent. „Un proces total netransparent de administrare a procedurii de insolvabilitate a celor 3 bănci. Un element de transparenţă convenţională sunt aceste licitaţii care sunt organizate de lichidatorii celor trei bănci, doar că nimeni nu cunoaşte ce este mai departe soarta activelor care sunt comercializate, existând doar anunţurile de licitaţii, fără a avea o continuare pentru a afla ce se întâmplă acolo. Aici, probabil, trebuie de atras atenţia că acel panou virtual care este pe site-ul MF nu are nimic în comun cu acest minister, informaţia care este prezentată acolo, aşa, săracă, dar nu aparţine MF. Informaţia are legătură cu activitatea băncilor în proces de lichidare şi nu are nimic în comun cu recuperarea fondurilor fraudate, aşa cum s-a pretins la momentul declaraţiilor de lansare a unui astfel de panou. Informaţia e una săracă şi nu are menirea de a clarifica lucrurile, ci de a manipula anumite informaţii şi de a crea anumite percepţii greşite în societate. Nu are nimic cu frauda”, punctează Negruţă.

„Astfel de situaţii lasă loc de interpretări şi presupuneri şi chiar suficiente bănuieli rezonabile în unele cazuri că activele celor 3 bănci se fură în continuare. Nu trebuie să uităm că băncile au fost anunţate în administrare specială abia după alegerile din 2014, deşi cu un an mai devreme era o corespondenţă suficient de activă între BNM şi alte entităţi ale statului şi se impunea cel puţin introducerea unei supravegheri speciale. Supravegherea nu a fost introdusă pentru ca în noiembrie 2014, direct, să se introducă administrarea specială. Vedem implicarea directă a factorilor de decizie ai BNM la acea etapă. Respectiv, acum avem angajaţii BNM care administrează procedura de lichidare, care, dacă ne uităm foarte atent la raportul Kroll 1, putem vedea că au conexiuni şi prin acţiuni contrar prevederilor legale, parte a ce s-a întâmplat la cele 3 bănci. Nu exclud că acum ar putea să aibă loc alte înţelegeri decât cele legale. Este teren suficient pentru a specula, atâta timp cât BNM nu asigură transparenţa, iar administratorii nu furnizează suficientă informaţie publicului”, remarcă expertul.

581-tabel-miliard-banci


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. slava

    Sunt absolut sigur ca din dosarul lui Platon o sa mai iasa o buna parte din miliard. Pe Maia trebe de intrebat, ca era langa Filea pe cand asta fura…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *