Cugetare asupra celor cugetate

Un interviu cu academicianul Petru Soltan

— Domnule Petru Soltan, ce credeţi despre politica de vârf a R. Moldova?

— Ar fi multe de spus, fiind şi eu subiectiv în măsura mea – ca oricare persoană. Să încerc a spune ce ar fi fost mai bine de făcut din partea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Cred că e extrem de necesar ca AIE să se prezinte cu echipa sa de guvernare. Lucru care ar însemna, primo, să fie numite două persoane care ar candida la postul de preşedinte al R. Moldova.Cel care nu este ales să se considere preşedinte de Parlament.

Secundo: detaşarea de listele candidaţilor pentru mandatele de deputat, chestiune obligatorie. Şi, terţio – să se desemneze un şef de guvern şi echipa respectivă de miniştri. Acest lucru ar insufla mai multă încredere alegătorilor în intenţiile AIE. Aceste acţiuni sunt necesare pentru a determina cetăţenii pentru cine anume să voteze şi, important, AIE să se prezinte ca o forţă care merită susţinere prin modul său de a proceda absolut fără interese, aş zice, personale, având doar grijă de prosperitatea R. Moldova.

— Şi cu divergenţele din AIE ce ar fi de făcut?

— Doar părerea mea subiectivă. Pare mai domol Serafim Urecheanu, bine cunoscut prin practica sa de gospodar al municipiului Chişinău. Îmi este drag şi premierul Vlad Filat. Activ, constructiv şi elegant prin prezenţa sa. E un şef de Guvern la locul său. Partidul pe care îl condue, e vorba de PLDM, e influent prin oamenii săi de afaceri şi prin numeroşii intelectuali.

Invocă simpatie datorită graiului său în română, plăcut, prin excelenţa sa de bărbat chipeş, Marian Lupu. Aceste complimente nu se explică doar prin faptul că, în postura sa de preşedinte al Parlamenului, într-un an, m-a felicitat, prin intermediul Academiei, de două ori cu ocazia zilei de naştere. Dubla mea recunoştinţă, dar sunt nevoit să spun că face nişte declaraţii care doar îi pot reduce şansele, cred eu, de a ajunge preşedinte. Bunăoară, fraza domniei sale: “Din punct de vedere ştiinţific limba noastră e română, dar din punct de vedere politic e moldovenească”. Oare politica se constituie pe adevăruri nonştiinţifice? O afirmaţie eronată. Apoi, asupra principiului lui Marian Lupu legat de relaţiile strategice cu Rusia. Altă ţară nu mai e menţionată în mesajele sale. Numai numele domniei sale cât valorează! Mai românesc nici că se poate – Lupu. Fiind transnistrean, îmi dau seama de relaţiile frăţeşti cu Ţara, nu e un păcat a zice, Mamă. Aş relata, şi nu e pentru prima oară, o chestiune din instoria Greciei Antice. Exista o regiune elenă numită Beotia, care era în relaţii strategice cu Imperiul Persan, duşman de moarte al celeilalte părţi a Eladei. Din aceste motive, beoţii erau consideraţi de grecii acelei părţi ca cei mai proşti din lume. Această situaţie s-a păstrat în istoria bătrânei Europe până în sec. XIX (după Christos). De aici nu rezultă că prin asta îi fac un noncompliment lui Marian Lupu. Sunt sigur că acesta ştie prea bine că moldovenii sunt români, precum o ştiau Marx, Engels, Lenin, Stalin şi actualii lideri ai Federaţiei Ruse, în special Medvedev şi Putin. Relaţiile nontriviale cu Rusia le cred fireşti, deoarece acesta este un stat mare, cu multe rezerve economice, mai ales că noi, tradiţional, exportăm în Federaţia Rusă vinuri, coniacuri, carne, fructe, legume etc. Însă vorba preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu: “Mai e nevoie a respecta demnitatea noastră”… Am mai sesizat că Marian Lupu îşi permite să vorbească nu prea colegial despre partenerii săi din AIE. Nu-i stă bine. Acum câteva zile, i-am audiat la Academia de Ştiinţe alocuţiunea sa electorală. Mi-au plăcut multe momente. Să-i dorim succes.

— Dacă am reveni la personalitatea lui Mihai Ghimpu…

— Îl cunosc de peste 20 de ani, pe când eram în Frontul Popular. Mihai Ghimpu era responsabil atât de selectarea din Front a persoanelor demne de a fi deputaţi, cât şi de susţinerea altora, din afara Frontului. E un politician cu practică suficientă şi un jurist reputat. Expresia feţei sale, pe lângă cele pe care le declară, exprimă în mod evident grija pe care o poartă faţă de oropsiţii noştri de la ţară. E foarte sincer, iar acest lucru impresionează. Îmi pare rău că multe instituţii, personalităţi, care au aceeaşi grijă, se manifestă în mod izolat. Nu le voi da aici numele, dar ei trebuie să înţeleagă că locul lor e în Partidul Liberal. Altă posibilitate de a pretinde la Putere nu au, pur şi simplu, iar problemele ce ţin de cauza naţională nu pot fi soluţionate pe alte căi.

— PCRM critică actuala Guvernare de insuccese, în special economice. Care-i opinia dvs. la acest subiect?

— Fără discuţie, progresele sunt evidente, mai ales în plan extern. Însă am şi eu o obiecţie, pe care nici comuniştii n-o menţionează. Dacă lăsăm la o parte sănătatea şi educaţia, în sens economic, guvernării îi lipseşte o subdiviziune, o instituţie practico-ştiinţifică, care ar fi preocupată zi de zi de problematica ce se acumulează sus, precum are orice ţară din lume. Academia de Ştiinţe nu poate avea acest rol: scopurile acesteia sunt problemele fundamentale. Această sudiviziune e necesar să aibă un statut special, să modeleze procesele ce reprezintă problemele guvernării, să aplice tehnica de calcul pentru a rezolva probleme gen automatizarea modelului Leontieff, acesta fiind laureat al Premiului Nobel şi cel care a scos din criză SUA în anii 1932—1933, model care ar fi în stare să pună în evidenţă masa economică şi financiară a republicii. Am fost uimit că Valeriu Lazăr, actualul ministru al Economiei şi fost ministru şi pe timpul aflării la putere a guvernării comuniste, nu percepe această situaţie. Actualul Institut de Economie, Finanţe şi Statistică, pe cât e de departe de clădirea Guvernului, pe atât nu e în stare să reprezinte acea instituţie, atât sub aspectul personalului, cât şi prin lipsa de aplicare a modelului Leontieff, care ar îndemna-o să-şi ridice nivelul specializat.

— Credeţi că există vreo persoană care ştie cum şi ce e de făcut?

— Da, există mai multe persoane, care activează atât în Moldova, cât şi peste hotare. Pot da mai multe nume: Alexandru Culiuc, Valeriu Prohniţchi, Mihai Roşcovan – specialişti de forţă,  capabili să realizeze o astfel de misiune. Important e ca politicienii să exploateze la maximum potenţialul acestor economişti.

— Aţi lăsat fără atenţie problema educaţiei. Cum explicaţi că discutarea proiectului Codului Educaţiei a fost suspendată?

— Şi eu nu am înţeles de ce nu a fost propus Parlamentului pentru adoptare cel puţin în prima lectură. Acum, se pare, îmi dau seama. Faptul că Referendumul pentru alegerea preşedintelui n-a fost validat conducea inevitabil spre alegerile palamentare anticipate. Aveam o solicitare pentru a-mi expune poziţia, în special privind reforma Academiei de Ştiinţe. În această privinţă aş îndrăzni să spun ce am avut de spus atunci: e necesar ca preşedintele Academiei să fie membru al Guvernului; Consiliul Suprem de Cercetare şi Dezvoltare (CSCD) ar trebui transformat în minister sau departament în cadrul Ministerului Educaţiei; dacă laboratoarele de cercetare din afara Academiei ar avea aceeaşi prestanţă ca cele din cadrul Academiei, atunci nu e nevoie de această transformare; şcolile ştiinţifice nu ar necesita să concureze în privinţa tematicilor de cercetare: ar fi necesară doar o finanţare permanentă, fie şi scundă, or, acestea şi-au demonstrat valoarea, din care motiv se numesc Şcoli. Cât priveşte educaţia, repet, după problema sănătăţii, educaţia este o prioritate naţională primordială. Japonia, distrusă după cel de al Doilea Război Mondial, precum şi Germania, separată în patru zone, au pus pe prim plan şi s-au concentrat asupra educaţiei. Fără a ridica nivelul intelectual al populaţiei, niciun stat nu mai poate pretinde la o creştere eficientă a economiei.

A consemnat: Erica DRUŢĂ


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *