Cu ce se încălzesc moldovenii?

La gura sobei sau pe cuptor, aşa se încălzesc moldovenii care au casele conectate la reţeaua de gaze naturale, însă nu au cu ce plăti factura. Cu toate că peste 300 000 de case din R. Moldova sunt racordate la gazoduct, oamenii folosesc gazul doar la bucătărie, pentru pregătirea hranei. Locuitorii de la sate spun că în fiecare iarnă cumpără lemne sau cărbuni pentru a se încălzi, deoarece încălzirea cu gaz natural este un lux pe care nu şi-l pot permite.

Programul naţional de gazificare a demarat încă în anul 2002 şi prevedea ca până la începutul anului 2010 toate unităţile administrative din ţară să fie conectate la reţeaua de gaze naturale. În anul 2008, cca 47% dintre localităţile R. Moldova erau conectate la gazoduct. Potrivit raportului pentru anul 2010 privind asigurarea securităţii furnizării gazelor naturale a Ministerului Economiei, în primul semestru al anului 2010 operatorul principal de gaze naturale, S.A. “Moldovagaz”, a deservit 601 350 de consumatori.

Cu gazul în casă, dar cu focul în sobă

În fiecare iarnă cumpăr lemne ca să încălzesc locuinţa, spune Gheorghe Cuşnir din satul Sămănanca, r-nul Orhei. Cu toate că aproape toţi sătenii au fost conectaţi la reţeaua de gaze naturale, cei mai mulţi se folosesc de sobe, în care fac focul cu lemne şi cărbuni. Anul acesta, bărbatul zice că a cumpărat şase metri cubi de lemne, la preţul de 350 de lei. Doar plita de la bucătărie este conectată la reţeaua de gaz şi plăteşte lunar pentru aceasta în jur de 50—60 de lei.

La fel face şi  Lidia Modval – foloseşte gazul natural doar la plita din bucătărie, pentru a pregăti de mâncare. Anul acesta femeia a scos din buzunar 1400 de lei pentru a cumpăra lemne. Ea zice că face economii, ca să-i ajungă şi la anul. Pentru a fi conectată la gazoduct, ea a achitat, în rate, o sumă totală de 8 000 de lei.

“Am uitat cum arată cărbunii”

În satul Morozeni, din r-nul Orhei, oamenii nu au de ales, deoarece reţea de gaze naturale nu există. Elena Frăţescu spune că familia ei se descurcă foarte greu, nu au bani nici pentru procurarea lemnelor. “Facem focul cu uscături şi cu beţe de răsărită. Merg împreună cu copiii pe deal şi le strângem de acolo”, povesteşte femeia.

Elena Frăţescu zice că a uitat cum arată cărbunii, deoarece de mult timp n-a mai făcut focul cu aşa ceva. Pentru a cumpăra un metru cub de lemne, familia trebuie să plătească 400 de lei. Ca să se încălzească toată iarna, au nevoie de 6—7 metri cubi.

Bucuria gazului, până la prima factură

Încălzirea cu gaz ne costă foarte scump, spune Zinovia Dima din s. Boşcana, r-nul Criuleni. După ce a plătit aproape 9 000 de lei pentru conectarea la conductă, în casa familiei Dima se încălzeşte cu gaz un singur calorifer.

“Doar în camera nepoţilor mai pornim din când în când acest calorifer şi plătim pe lună în jur de 600 de lei. Dacă îl lăsăm toată ziua deschis, atunci factura de gaz poate să ajungă la 1000 de lei”, explică Zinovia Dima. Ea zice că preferă să facă focul în sobă şi aşa se încălzeşte toată casa.

Zinovia Dima mai spune că şi fiica ei a trecut la încălzirea cu lemne, deoarece a achitat foarte mult pentru gaz luna trecută. “Pentru două camere, a plătit o factură de 2000 de lei. Este foarte greu, la sat, să plăteşti aşa o sumă lunar.”

Cuptorul – lucru sfânt

Deşi s-au bucurat când s-au văzut cu gaz în casă, entuziasmul le-a dispărut odată cu prima factură. Valentina Gâdilică povesteşte că a renunţat la încălzire autonomă atunci când a văzut sumele imense pe care trebuia să le plătească.
“Am plătit 7 000 de lei ca să avem gaz în casă, dar îl folosim doar la plita din bucătărie. Acum câţiva ani, încălzeam şi două camere, însă ne costa 1500 de lei, lunar. Am renunţat şi am trecut la soba cu lemne”, spune femeia. Cu toate că ne-am fi dorit ca fiecare să stea în camera lui, aparte, acum ne adunăm toţi în două camere. Cel mai bine este pe cuptor, unde ne încălzim cu toţii.

Când au fost conectaţi la gazoduct, femeia a vrut să strice cuptorul, dar soţul nu a lăsat-o. Acum zice că toţi sătenii preţuiesc foarte mult vechile cuptoare, pe care dorm şi se încălzesc. Familia Gâdilică a cumpărat şase metri cubi de lemne, la un preţ de 600 de lei / m.c.

Milioane de lei “gazificate”

Programul Naţional de gazificare a “sărăcit” bugetul de stat cu 888 milioane de lei, conform ultimelor date ale Ministerului Economiei (MEC). Deşi obiectivul principal consta în gazificarea tuturor celor 1531 localităţi ale R. Moldova până la începutul anului 2010, multe sate au rămas fără gaze naturale şi în iarna anului 2011.

În multe dintre localităţile în care gazele naturale au ajuns, oamenii sunt nemulţumiţi, deoarece au achitat mii de lei firmelor care au efectuat lucrări de conectare. Cu toate că, în 2008, printr-o hotărâre de Guvern, se menţiona că racordarea solicitanţilor la gaze naturale se va face contra tarifului de 2970 de lei, sătenii au plătit între 5 şi 10 mii de lei, pentru conectarea la gazoduct.

Potrivit datelor MEC din 2009, în R. Moldova sunt total gazificate municipiile Bălţi şi Chişinău, raioanele Basarabeasca, Criuleni, Dubăsari, Străşeni, Ştefan Vodă, Taraclia şi UTA Găgăuzia.

2011 – un nou tarif

Cu toate că informaţia oficială de la “Gazprom” şi de la  SA “Moldovagaz” în privinţa tarifelor la gaze, pentru anul viitor, încă lipseşte, Alexandru Gusev, preşedintele “Moldovagaz”,  a declarat că este posibil ca acestea să crească cu 10 %. În prezent, R. Moldova plăteşte 270 de dolari pentru 1000 de metri cubi, iar potrivit lui Gusev, noul preţ ar putea fi 290 de dolari.

Noile tarife la gazele naturale vor fi stabilite, cel mai probabil, în a doua jumătate a lunii ianuarie, a declarat Victor Parlicov, directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică. Potrivit lui, calculele vor începe după ce se va cunoaşte preţul de import al gazelor la hotar. “Nu trebuie să uităm că preţul la gazele naturale creşte în fiecare an cu 11% din oficiu, ca să ajungă la nivelul preţului european”, a afirmat directorul ANRE. Aceasta este una dintre clauzele contractului încheiat în 2006 între SA “Moldovagaz” şi “Gazprom”.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. AVRAAM

    E-e-e-e-i?Dapu cu si sa incalzasc moldovenii?Da de si moldovenii?Si deamu nu suntem romini?Ei la sa sie moldovenii.Apu iaka din 1990 incoase,tot ni incalzam cu obesanii,promisiuni si promisiuni ca mergem in Evropa.In an tart am mers in Evropa,in an am mers in EVROPA,anu ista mergem in Evropa,mergem si ne incalzam ca tare-i departe Evropa asta a dracului.Iaka sa si ne incalzim,dim mers.Bodaproste ca ne-a dat Rusiea gaz si avem gaz in case,da nu facem focu ca Guvernul asa o scunchit hazu ista,ca n-avem cu si achita facturile.Fasim tizik,asta balega de vaca cu paie care nu intalege,si afumam paretii de doamne fereste,ca put si covoarele si perdelele si tapetele a balega,da si sa fasim?Mergem in Evropa.Ghine ca Risaia ne-a facut drumuri,scoli,case,uzine,spitale,institute si gradinite cu aeropoarte,da mergem noi in Evropa,zice lumea ca acolo imbla cainii cu colaci in coada,te culci cu un batran bosorog,iti da 100 de evrici si nu trebuie sa lucrezi 2 luni de zile ca la Moldova.Zice lumea ca-i ghini acolo la Evropa.noi ne incalzim cu gandul ca undeva e mai ghini de cat la noi acasa…

  2. mara

    avraama,tu ai face “ghini” sà te incàlzesti la tancurile din tiraspol,asa se incàlzesc unii si cu o sticlà de vodkà legatà de gàt.muzica n-o schimbi,altfel ai muri de foame,de aia latri ca càinele la lunà una si aceeasi orice nume iti schimbi.pentru schzofrenici vina e a europei cà nu ne ia cu tancuri.si incà insisti,luànd lumea in ràs.alde de tine v-ati obisnuit sà dati lumea afarà din casa ei.nu rusia a fàcut,cà n-a ocupat aici sà facà mànàstiri,moldoveanul a fàcut pe banii lui,porcii au comandat,asta fac si azi.case de nebuni a fàcut rusul si punea acolo lume cumsecade,altfel ti-ar fi càntat cucul acolo unde ti-e locul,in schimb scuipi in farfurie din noapte pànà-n noapte ca porcul.de 20 ani ne-a pus in genunchi “ajutoarele” rusiei si s-au inmultit cimitirele in 1992,omoràndu-ne copiii la nistru acasà la noi.esti o tàrlà nesimtità,te distrezi,scuipànd pe mormintele celor càzuti in 1992 la nistru.cu europa,dacà o putanà tàrlàieste toate dormitoarele italiei sau europei,insemnà cà-i place,dar nu inseamnà cà asta e moldova peste hotare,lumea munceste,n-o bate-n cap la calculator 24 din 24,zgàndàrànd sà facà “atmosferà”,stàrvii din ea se hrànesc.

  3. Maria

    Ideea din acest articol e alta. Faptul ca caiilvzitia noastra se bazeaza pe o sursa foarte ieftina de energie. Si lucrurile n-au stat intotdeauna asa; si nici nu vor fi de-acum incolo la fel. Mai e un aspect de mentionat: randamentul energetic: energy return on energy invested (EROEI). In cazul petrolului, EROEI e destul de mare. In cazul uraniului sau al asa-ziselor surse alternative de energie, EROEI este destul de mic (nu cu mult supraunitar). Ca sa nu mai spun ca masinile si utilajele grele nu functioneaza cu energie electrica :). Despre avioane sau vapoare, ce sa mai vorbim. Ar fi multe de spus. Un site interesant depre problematica peak oil: http://www.lifeaftertheoilcrash.net Situatia e mai cenusie decat isi inchipuie oamenii…

  4. Mihai

    mai avraame dar cam greu cu incalzirea cerebrala fara sa vre-ai iti aduci aminte de proverbul-cum e turcul,si pistolu-i.spuneti bodaproste rusilor pentru gaz-transnistria demult consuma gaz platind cu bodaproste.nu uita ca numai brinza din capcana e pe gratis.restul aiurelilor denspre viata in europa cred ca apar tot din cauza incalzirii cerebelului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *