Cu analfabeţii la vot

Statistica din 2004 arată că circa 30 de mii de moldoveni sunt analfabeţi, adică nu ştiu a citi şi a scrie. Aceste persoane nu au însă nicio restricţie în a-şi exprima opţiunea de vot, dar nici nu beneficiază legal de vreun ajutor atunci când se prezintă la urne. „Analfabeţii nu sunt luaţi în calcul şi nici nu-mi imaginez că în Moldova secolului XXI avem persoane cu drept de vot analfabete”, susţine Iurie Ciocan, secretatul Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Conform Codului Electoral, dreptul de a alege îl au cetăţenii R. Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege, adică cu excepţia persoanelor care sunt recunoscute incapabile prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată sau cele care au fost lipsite de dreptul de vot prin hotărâre judecătorească definitivă. Niciun cuvânt despre analfabeţi, adică „persoană care nu ştie să scrie şi să citească, neştiutor de carte” (n.r. – conform Dicţionarului Explicativ).

Analfabeţii nu sunt luaţi în calcul

Iurie Ciocan, secretatul Comisiei Electorale Centrale (CEC), s-a arătat surprins atunci când l-am întrebat cum vor vota analfabeţii la alegerile de duminică, 28 noiembrie. ”Nici în lege nu este prevăzut nimic pentru aşa ceva, şi nici noi nu avem vreun program pentru persoanele analfabete”, ne-a declarat acesta. ”Practic, aceste persoane nu sunt luate în calcul şi nici nu-mi imaginez că, în Moldova secolului XXI, avem persoane cu drept de vot, analfabete. Nu avem niciun program special penteru ei, iar Codul nou nu prevede nicio procedură pentru o astfel de categorie de persoane”, a continuat Ciocan. L-am întrebat pe secretarul CEC ce se întâmplă dacă la urne vin persoane care susţin că nu ştiu să citească. După ce a ezitat, Ciocan a menţionat că persoanelor ”li se dă buletinul şi li se spune să ia cunoştinţă de el.  Dacă nu ştiu să citească,  văd simbolurile”, a conchis acesta.

Bătrânii care nu ştiu carte

Feodora Voloşciuc are 76 de ani. A frecventat şcoala doar un an de zile. Situaţia grea a familiei sale i-a făcut pe părinţi să nu o mai dea la şcoală. În timp ce aceştia lucrau pământul, Feodora era nevoită să stea acasă cu fraţii mai mici. ”Am făcut o clasă şi pe aceea am uitat-o”, ni s-a destăinuit bătrâna. Aceasta, însă, participă de fiecare dată la alegeri, deşi nu poate citi ziarele pentru a se informa despre candidatul căruia să-i dea votul şi nici nu dispune de timp să se uite la televizor. ”Când mă duc la vot, întreb pe cei care stau acolo unde este stejarul, ori soarele, şi după ce îmi arată, eu mă duc în cabina de vot şi pun ştampila”.  Bătrâna, însă, nu este sigură că observatorii care o îndrumă cu cine să voteze îi spun adevărul şi nici că a pus ştampila VOTAT acolo unde şi-ar fi dorit.

30 mii de analfabeţi?

În situaţia Feodorei sunt alte zeci de mii de persoane, care vor participa, în mod normal, la alegerile de duminică, 28 noiembrie. Nicio structură de stat nu cunoaşte numărul exact al persoanelor analfabete din R. Moldova. Singurele date disponibile sunt cele oferite de recensământul populaţiei din 2004. Studiul arată că, în 2004, în R. Moldova erau 30,25 mii de analfabeţi. Peste 90% dintre aceştia aveau peste 50 de ani, iar 80% locuiau la sat. Toţi analfabeţii însă au dreptul să participe la vot şi să decidă viitorul ţării, deşi majoritatea dintre ei nu ştiu pe cine votează.

Cum votează romii analfabeţi

Pe lângă persoanele în vârstă, care nu au avut posibiltatea ca în anii 40-50 ai secolului trecut să-şi exercite dreptul la educaţie, multe dintre persoanele analfabete sunt de etnie romă. Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, ne-a explicat care sunt tertipurile la care recurg romii analfabeţi atunci când merg la vot. ”Ei se conduc după semne.  Tendinţa lor este să voteze cu Partidul Comuniştilor, pentru că ei au în memorie secera şi ciocanul şi au o nostalgie după acele timpuri”, spune Rădiţă.

Un alt tertip la care recurg analfabeţii este cel de a intra în cabinele de vot în grup, deşi acest lucru este ilegal. ”Eu am monitorizat alegerile în 2001, la Soroca, şi ţin minte cum era procedura. De obicei, când vin la votare, romii sunt gălăgioşi şi intră în cabine câte doi-trei. Cei care nu vor să intre în conflict, îşi iau câte un copil cu dânşii, pentru că copiii ştiu măcar puţin a citi”, a explicat Rădiţă.

Semnează cu plus

Preşedintele Centrului Naţional al Romilor a menţionat că romii aproape permanent vin la secţiile de vot şi spun că nu ştiu cu cine să voteze. ”Ei, de fapt, ştiu cu cine, dar când ajung în cabina de vot, nu ştiu unde să pună ştampila pentru că au probleme cu cititul. Eu am văzut şi cum semnează majoritatea dintre ei. Puneau o bifă sau un plus, pentru că nici nu ştiu să semneze. Nu ştiu dacă în ziua de azi ar putea fi acceptate asemenea semnături”,  zice Rădiţă.

Analfabeţii din penitenciare

Conform datelor deţinute de Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP), în închisorile din R. Moldova, la 1 octombrie 2010, erau 82 de persoane analfabete. Ana Racu, şefa serviciului de presă din cadrul DIP, a avut nevoie de a consulta CEC-ul pentru a ne răspunde cum vor vota pe 28 noiembrie cei 82 de analfabeţi din închisori. ”Până acum nu ne-am confruntat cu astfel de situaţii, pentru că doar în Codul Electoral nou este stipulat că au dreptul la vot mai multe categorii de deţinuţi, inclusiv cei care sunt condamnaţi la privaţiune pe viaţă. Până acum nu am avut asemenea situaţii, pentru că la referendum a votat cine a dorit”, ne-a explicat Racu. După discuţia cu Iurie Ciocan, şefa serviciului de presă din cadrul DIP ne-a comunicat că până la finele săptămânii va fi revăzut numărul de persoane analfabete, şi dacă acestea au dreptul de vot, li se va ”facilita procesul de votare”.

”Votul analfabetului şi votul profesorului sunt egale”

Igor Boţan a menţionat că este regretabil că oamenii sunt analfabeţi, dar susţine că nu ştie ce ar putea face CEC în cazul de faţă. ”Este problema Parlamentului. CEC nu poate să facă o diferenţiere, pentru că este principiul constituţional, fiecare vot este egal.Votul profesorului şi votul analfabetului sunt egale şi se exercită la fel. Analfabetul are aceleaşi drepturi ca şi profesorul care ştie totul despre partide. Doar persoanele cu dizabilităţi pot fi ajutate. În rest, e normă universală, vot egal. Singura soluţie ar fi să fie numerotaţi  candidaţii, iar alegătorii să se orienteze după simbolurile partidelor”, crede Boţan.

Cum este în alte ţări?’

România este cunoscută pentru numărul mare de romi. La alegerile parlamentare din 2008, spre exemplu, romii analfabeţi din mai multe localităţi au avut permisiunea să fie însoţiţi la urne de persoane care ştiu carte. Tot în România, au existat voci care au criticat faptul că votul unei persoane care plăteşte impozite, care ştie carte şi care ştie cui să dea votul este egal cu cel al unui analfabet care votează la nimereală sau la indicaţiile cuiva. Acele persoane cereau introducerea Votului cenzitar, care presupune că votul celor care plăteau o dare mai mare către stat să valoreze mai mult decât al celor care contribuiau cu mai puţin sau deloc. Votul cenzitar a fost practicat în România în anii 1864 – 1917.

În Brazilia, acolo unde votul este obligatoriu, doar analfabeţii şi cei de peste 70 de ani nu suportă consecinţe dacă nu sunt prezenţi la urne, pentru că votul pentru ei este voluntar. În Ecuador, situaţia este diferită: sunt obligaţi să participe la vot doar analfabeţii de 18-65 de ani, iar pentru restul persoanelor, votul este voluntar.

Victor MOŞNEAG