CtEDO: “Justiţiarii” care au golit buzunarele statului cu 14 mln. de lei

R. Moldova a plătit în 2012, aproape 14 mln. de lei (842 mii de euro) pentru 27 de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De remarcat faptul că peste 600 mii de euro au fost pierduţi de stat în doar patru cazuri, în care au fost achitate despăgubiri de peste 100 mii de euro. În lista persoanelor responsabile de aceste condamnări găsim judecători, procurori, poliţişti, experţi medico-legali, dar şi Parlamentul R. Moldova.

Cei mai mulţi bani, 207 mii de euro (3.4 mln. de lei) ţara noastră i-a plătit în cazul Pârnău şi alţii contra R. Moldova, în care reclamanţii s-au plâns de încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice. Cei mai mulţi bani i-a primit Ionel Cociorvă, 201 mii de euro. Obiectul litigiului a constat în acţiunea de încasare a prejudiciului, de la un furnizor de energie electrică, pentru arsurile grave cauzate de un şoc electric

Agentul economic — vinovat, dar plăteşte statul

Prin Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), lui Cociorvă i-au fost acordaţi 200 mii de euro prejudiciu moral şi 200 mii de lei, prejudiciu material. În aprilie 2008, însă, alţi judecători ai CSJ, neidentificaţi, au casat acea decizie, acordându-i lui Cociorvă doar 96 mii de lei. Reclamantul a cerut de la CtEDO executarea primei hotărâri, iar Curtea i-a acceptat aproape în totalitate pretenţiile.

De altfel, Ionel Cociorvă a cerut banii de la distribuitorul de energie, din cauza căruia se produsese accidentul. Deoarece judecătorii, într-un final, nu au decis asupra sumei cerute de el de la distribuitorul de energie, CtEDO a considerat că statul se face vinovat de acest lucru, urmând să-i plătească acestuia despăgubirile pe care el le solicitase de la distribuitor. Astfel, distribuitorul vinovat de producerea accidentului a rămas cu banii în conturi. Juriştii susţin că statul nu mai are cum îşi recupera banii de la acel distribuitor.

Peste 3 mln. de lei (196 mii de euro) statul a plătit în cauza Banca Internaţională de Investiţii şi Dezvoltare contra Moldovei. În acest caz, reclamanţii s-au plâns că, în urma casării unei hotărârii definitive favorabile, ca urmare a unui demers depus, le-a fost încălcat principiul securităţii raporturilor juridice. Decizia la care au făcut referire reprezentanţii companiei a fost luată de un complet de judecători CSJ, format din Ion Muruianu, Vasile Cherdivară şi Nina Cernat.

Omorât de poliţiştii declaraţi nevinovaţi

Aproape 2 mln. de lei (115 mii de euro) statul a plătit în cazul Ghimp contra Moldovei. Reclamanţii, familia lui Leonid Ghimp, s-au plâns de violarea art. 2 din CEDO, dreptul la viaţă, invocând faptul că decesul lui Leonid Ghimp a rezultat în urma relelor tratamente la care fusese supus acesta în Comisariatul de Poliţie (CP) Ciocana şi că investigarea circumstanţelor decesului acestuia a fost ineficientă. Leonid Ghimp a decedat la două zile după ce şi-a petrecut o noapte la CP Ciocana, unde a fost maltratat de către ofiţerii de poliţie Iurie Bagrii, Andrei Pascari şi Sergiu Cojucari.

Dacă, iniţial, cei trei fuseseră condamnaţi, unul dintre ei recunoscând maltratarea, într-un final, poliţiştii au fost achitaţi. Decizia instanţei a venit şi ca urmare a concluziilor lui Ion Cuvşinov, medic legist, ajuns între timp directorul Centrului de Medicină Legală. Acesta şi-a schimbat concluziile iniţiale pe marginea acestui caz, fapt ce a dus la achitarea poliţiştilor. Curtea a considerat că modul în care instanţele naţionale au evaluat circumstanţele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanţele cauzei şi a descoperi adevărul şi că există suficiente dovezi care spun, în afara oricărui dubiu, că Leonid Ghimp a decedat în urma leziunilor cauzate pe durata aflării sale în custodia poliţiei.

Pe lângă Cuvşinov şi cei trei poliţişti, în lista persoanelor responsabile de condamnarea statului apar şi numele mai multor judecători de la CA Chişinău şi CSJ.

Timofti a acordat compensaţii insuficiente

Peste 100 mii de euro (1.7 mln. de lei), statul a plătit în cazul Sfinx-Impex contra Moldovei. Reclamantul s-a plâns că, în urma casării unei hotărâri definitive favorabile, prin admiterea cererii de revizuire depuse tradiv, a fost încălcat principiul securităţii raporturilor juridice.

Şi în acest caz, responsabil de casarea hotărârii e un complet de judecători de la CSJ, neidentificaţi de către Organizaţia “Juriştii pentru Drepturile Omului”, cea care a efectuat o analiză a condamnărilor R. Moldova la CtEDO în 2012.

Potrivit datelor ofciale, R. Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de până în 30 mii de euro mai multor persoane, cărora le-au fost încălcate mai multe drepturi de către justiţia naţională. Majoritatea reclamanţilor s-au plâns de maltratare, arest ilegal şi condiţii inumane de detenţie. În şase cazuri, Parlamentul R. Moldova a fost recunoscut vinovat pentru “nealocarea surselor financiare suficiente pentru asigurarea condiţiilor decente de detenţie”. În alte două cazuri, reclamanţii au cerut doar recunoaşterea violării Convenţiei, nu şi plata unor despăgubiri.

Pentru 2012, în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO figurează şi actualul şef al statului, Nicolae Timofti, care, fiind judecător, a făcut parte dintr-un complet de judecată al CSJ care a acordat unor persoane compensaţii insuficiente.

Banii reprezintă carenţele din sistem

Vitalie Nagacevschi, preşedintele “Asociaţiei Jurişti pentru Drepturile Omului”, afirmă că, dacă e să ne referim la cei peste 800 mii de euro pe care statul i-a plătit în 2012 din cauza greşelilor “justiţiarilor”, nu trebuie să abordăm problema simplist. “Dacă o abordăm simplist, şi 100 de euro e o sumă, dar 800 de mii, cu atât mai mult. De fiecare dată e necesar de studiat problema în esenţă, deoarece aceşti bani reprezintă ceva. Ca regulă, ei reprezintă carenţele din sistemul judecătoresc, legislativ şi/sau administrativ al R. Moldova. De la asta trebuie de pornit”, crede avocatul.

În 2012, statul a fost condamnat preponderent din cauza unor erori comise de “justiţiari” în perioada guvernării comuniste. “Cu siguranţă, şi acum se comit încălcări ale Convenţiei, dar am senzaţia că aceste încălcări sunt deja de altă natură şi sunt datorate mai mult interpretărilor diferite, date de instanţele judecătoreşti. Sper că acele încălcări, deja constatate de CtEDO, vor fi sau sunt deja excluse din practica judecătorească”, afirmă Nagacevschi.

Referitor la responsabilizarea persoanelor care se fac vinovate de condamnarea R. Moldova, avocatul afirmă că, deşi există prevederi legale, “un articol în Legea cu privire la agentul guvernamental şi o altă prevedere în Legea cu privire la statutul judecătorilor, nu cred că persoanele care se fac vinovate vor răspunde vreodată”.

Victor MOŞNEAG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *