Criza afectează ţăraniI
Venirea primăverii le dă bătăi de cap mai multor proprietari de pământ de la sate. Trebuie să aducă în ordine tehnica pentru cultivarea pământului. Criza economică a ajuns şi pe la ei. Cheltuielile au crescut din anul trecut până anul acesta de aproximativ zece ori. Ţăranii strâng nedumeriţi din umeri. Nu ştiu ce va fi, dar speră că, până la urmă, totul se va sfârşi cu bine.
Pe un grup de ţărani din satul Holoşniţa, raionul Soroca, i-am întâlnit duminică, stând de vorbă. „Doar duminica avem timp să ne mai întâlnim şi să mai schimbăm o vorbă-două, că restul săptămânii suntem ocupaţi”.
Criza este mereu
Acum preocuparea cea mare pentru oamenii de la sate sunt cotele de pământ. O parte şi-au luat pământul şi îl lucrează singuri. Alţii, însă, l-au dat unei asociaţii care, conform unui contract, urmează să le dea la sfârşitul anului câte 150 kg de grâu, ulei şi porumb. Dar ambele părţi sunt nemuţumite. Gheorghe Burduja spune că a dat cotele de pământ liderului Constantin Volniţchi de la SRL „CMV”. „În satele vecine se dau mai multe kilograme la cota de pământ. La noi e ca la nimeni. Liderul acesta nici nu vine măcar în sat, ca să stea de vorbă cu oamenii”.
Îi întreb de criza economică, dacă a ajuns şi pe la ei şi dacă îi afectează cumva. Se uită nedumeriţi şi strâng din umeri şi mai nedumeriţi. „De criză nu am auzit. Dar la noi e criză permanent. Banii nu ne ajung niciodată. Criză a fost şi va fi totdeauna”, spune Victor Florea.
Cei care au luat cotele de pământ să le lucreze singuri sunt şi mai nemulţumiţi. Aceştia au fost afectaţi rău şi de inundaţiile din acest an, şi de criză. Privesc neputincioşi şi se gândesc cu speranţă că poate acest an va fi mai bun.
Bani investiţi, dar fără speranţă
Victor Grosu spune că anul trecut a fost afectat de inundaţii. Dar, conform hotărârii de Guvern, nu a primit niciun fel de ajutor, deoarece pământul inundat nu a fost lângă casă. Anul acesta a luat bani din bancă şi a pregătit pământul pentru semănat. „Chiar dacă am luat aceşti bani, nu am nicio speranţă că voi da banii înapoi sau că voi obţine un venit mai mare decât cel investit”.
Un alt proprietar de pământ, Victor Prisăcari, are în grija sa 1,70 ha de pământ. Şi pe el criza l-a afectat destul de rău. Dacă anul trecut a împrumutat 300 de lei, anul acesta, suma împrumutată a crescut la 3000 de lei. „Am avut noroc că am împrumutat de la rude, fără procente. Altfel nu ştiu cum m-aş fi descurcat”, spune el. Are în grădină câteva sere. A semănat acolo ridiche şi răsad. El speră că peste o săptămână va ieşi cu vânzările la piaţă. Banii obţinuţi îi va investi în pământ. „Uneori, la sfârşit, când faci nişte calcule pentru costul peliculei, pentru sămânţă, pentru oamenii pe care îi chemi la ajutor, vezi că nu te alegi cu nimic”. Dar ce să faci, „cum să întreţii familia şi fata care a crescut mare şi are nevoie de un ajutor?” se întreabă Victor Prisăcari.
Pământul care ne hrăneşte
Cel mai afectat din localitate este Victor Rusu. Acesta are 3,40 ha de pământ chiar pe malul Nistrului. Anul trecut a semănat porumb, răsărită, sfeclă, lucernă. Inundaţiile au spălat totul. Nu au strâns niciun fel de roadă. Pe parcursul anului au fost nevoiţi să cumpere ştiuleţi de porumb pentru a hrăni animalele de pe lângă casă.
„Nici de impozite pentru pământ nu am fost scutiţi. A trebuit să plătim peste 1000 de lei. Niciunul din membrii familiei nu este pensionar. Acest pământ ne hrăneşte. Cum să ne descurcăm mai departe? Am împrumutat bani ca să cumpărăm seminţe. Am fost în Ucraina şi am cumpărat sămânţă de lucernă. Acolo este mai ieftin”, povesteşte familia Rusu. Peste 20 de mii de lei au investit în pământ în acest an. „Nu avem nicio siguranţă că vom scoate banii investiţi, dar speranţa moare ultima. Ce să facem altceva?”
Veronica RUSSU
