Crăciunul la Palanca: “Hristos să ne fie de folos!”

Pe 25 decembrie sărbătoarea Naşterii Domnului a intrat în casele creştinilor din satul Palanca, raionul Ştefan Vodă. Situată la o distanţă de 150 km de Chişinău, la frontiera moldo-ucraineană, localitatea este una din puţinele din ţară care celebrează împreună cu toţi sătenii Crăciunul pe Stil Nou.

Dis-de-dimineaţă, creştinii s-au adunat la biserica “Naşterea Maicii Domnului” din sat la sfânta liturghie. Lăsând grijile şi preocupările cotidiene acasă, pălăncenii s-au bucurat de naşterea mântuitorului Iisus Hristos prin rugăciune, mărturisire, colinde şi pomenirea răposaţilor.

După liturghie părintele Vadim Dimitrenco, parohul bisericii, a chemat creştinii la o masă de sărbătoare, în incinta lăcaşului sfânt. Creştinii l-au slăvit pe Domnul în rugăciuni şi i-au cerut Celui de Sus să binecuvânteze mâncarea şi băutura de pe masa de Crăciun. Părintele Vadim i-a felicitat pe cei prezenţi cu naşterea mântuitorului Iisus Hristos şi le-a dorit ca bunul Dumnezeu să le dea toată binecuvântarea sa, le-a urat sănătate şi i-a îndemnat să facă tot posibilul şi imposibilul pentru a păstra vie credinţa ortodoxă, să cinstească sfintele porunci pentru a căpăta mântuirea. “Fiecare din noi se va stinge în această viaţă, dar nu trebuie să uităm de tot ce este veşnic. Haide-ţi în această sfântă şi mare sărbătoare de astăzi să ne bucurăm, să ne veselim şi să cântăm colinzi, pentru că aşa este bine şi plăcut Domnului”, a răsunat toastul părintelui Vadim.

40 de ani fără biserică

Pentru locuitorii satului Palanca biserica, deschisă abia în 1997 după o absenţă de aproape 40 de ani din viaţa localităţii, este nu doar un lăcaş spiritual, dar şi un loc unde aceştia se pot întâlni toţi împreună. “Aşa, sătenii ne vedem foarte rar, bine că este biserica şi ne întâlnim aici. Alt loc nu avem, casa de cultură nu mai funcţionează, a ars, şi unicul loc de întâlnire, de destăinuiri şi convorbiri a devenit biserica, care ne uneşte”, ne-a spus Vera Ghidirim, pe care am întâlnit-o alături de consătenii săi la liturghie.

Crăciunul: între stil vechi şi stil nou
Primii creştini au început să serbeze Crăciunul din secolul al IV-lea pe 25 decembrie sau pe 6 ianuarie. Cum Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus Hristos, alegerea acestor date se datora copierii tradiţiilor păgâne, conform cărora în aceste zile se celebra naşterea diverşilor zei (Soarele la romani, zeul Dionis la greci, zeul Dusarel la egipteni). Copierea sărbătorilor a fost privită atunci ca o soluţie pentru răspândirea accelerată a creştinismului în masele încă puternic ataşate de ritualurile păgâne. În anul 325, primul sinod ecumenic din Niceea a stabilit ca naşterea Domnului să fie serbată pe 25 decembrie.
Calendarul iulian (Stil Vechi), adoptat de întreaga creştinătate la început, având o durată a anului cu 11 minute mai mică decât durata anului astronomic, a rămas în urmă. În secolul al XVII-lea pentru a regla modul de datare s-a făcut reforma calendarului gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou. Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care în 1923, în cadrul unei conferinţe interortodoxe, au adoptat calendarul iulian revizuit. Astfel, bisericile ortodoxe (inclusiv Biserica Română) au început să sărbătorească Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian (până în anul 2800). Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia şi Ierusalim, singurele care nu au acceptat noul calendar, au continuat să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian (până în anul 2100).
În R. Moldova, majoritatea creştinilor ortodocşi serbează Crăciunul pe stil vechi, la 7 ianuarie, după tradiţia Bisericii Ruse, promovată la noi de Mitropolia Moldovei. Mitropolia Basarabiei, care se supune Patriarhiei Române, oficiază liturghiile Naşterii Domnului şi la 25 decembrie, şi la 7 ianuarie.

Vera Ghidirim ne-a povestit că în anii ‘60 ai secolului trecut în sat a existat o biserică mare, frumoasă, cu 5 cupole, pe care comuniştii au demolat-o şi au transformat-o într-un grajd pentru porci, iar acum pe acel loc se află cazangeria şcolii.

Spaţiul ocupat de actuala biserică a fost în trecut şi sediu al administraţiei volostei, şi clădire a colhozului, şi izolator pentru tâlhari, iar cel mai recent, sediu al secţiei de contabilitate a primăriei. Părintele Vadim ne-a povestit că a venit în satul Palanca când biserica abia s-a redeschis, punând umărul la amenjarea şi transformarea ei într-un veritabil centru cultural al satului. În primavara anului viitor, părintele Vadim vrea să renoveze biserica. El a venit şi cu un deviz de cheltuieli la primărie, insistând ca aceasta să aloce banii din fondul acumulat din taxele locale plătite la trecerea punctului de frontieră Palanca.

Deşi nu aveau biserică în sat, creştinii din Palanca n-au renunţat la credinţă. “Când nu era biserică în sat umblam la Tudora, acolo am botezat un copil, la 18 km în Maiaki din Ucraina, la Bileaevca am botezat, la Carahasani am botezat două copile”, îşi aminteşte Nina Dudnicenco. Mătuşa Nina are 78 de ani. Ea spune că a auzit de cuvântul lui Dumnezeu de la bunelul ei, care îi citea, când era mică, din cărţi bisericeşti. Femeia recunoaşte că a trecut prin greutăţile vieţii prin rugăciune. “Mă rog la Dumnezeu dimineaţa şi seara. Zic: Păzeşte, Doamne, tot globul pământesc. Copiii, nepoţii, strănepoţii, tot satul, neamurile, pe nănaşa, copiii ei şi nepoţii ei, şi păzeşte-mă, Doamne, şi pe mine de oameni răi şi de boală”.

Crăciun cu colinde, colivă şi veceră

Sărbătoarea de Crăciun trece cu bine dacă vin musafirii mult aşteptaţi de creştini cu o masă bogată şi  dacă se cântă colinde cu naşterea Domnului, consideră Eugenia Secrieru. “Se pregătesc cam toate bucatele, dar mai mult facem răcituri, prăjim peşte, fierbem o pasăre, coacem colaci, pentru că vin colindători şi trebuie să-i servim. Aşa-i tradiţia noastră. Şi servim şi un păhăruţ de vin”, mai spune mătuşa Eugenia. De sărbători ea îşi aşteaptă copiii şi nepoţii. “Am un nepoţel la Chişinău care mai vine la mine. Copiii mi-au trimis ieri o felicitare. I-am sunat şi le-am spus: «Poftim, veniţi». Mi-au spus că nu pot şi că vor veni de Anul Nou”.

Crăciunul …
… în Rusia
Crăciunul în URSS nu prea era sărbătorit. Anul Nou era ocazia cu care Moş Gerilă aducea cadouri copiilor. Odată cu căderea comunismului, Crăciunul a început să fie sărbătorit în mod deschis, pe 25 decembrie sau, de cei mai mulţi dintre ruşi, pe 7 ianuarie. Ruşii mănâncă la masa de Crăciun prăjituri, plăcinte şi sarmale cu carne.

… în SUA
Pregătirile de Crăciun în State încep încă din noiembrie. În penultima zi de joi a lunii americanii serbează Ziua Recunoştinţei, după care încep deja să împodobească brazi de zeci de metri înălţime, să aranjeze ornamente de sărbătoare. Copiii cântă colinda “Santa Claus is coming to town…” şi aşteaptă ca moşul să le lase sub brad cadourile, conform scrisorilor pe care i le-au trimis.

… în Olanda
Copiii olandezi ştiu că Moş Nicolae (Sinterklaas) vine din Spania în ziua de 6 decembrie. În seara de ajun copiii îşi umplu ghetuţele cu fân şi zahăr pentru calul moşului, iar dimineaţa, când se trezesc, copiii găsesc ghetuţele pline cu daruri, cum ar fi nuci şi bomboane.

… în Spania
Crăciunul este sărbătorit în Spania pe 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi. Spaniolii şi portughezii au introdus pomul de Crăciun în America Latină, dar cum acolo nu există conifere, sud-americanii decorează cactuşi, pini sau brazi din plastic.

… în Suedia
În Suedia cea mai importantă zi este ajunul Crăciunului. Pentru ajun este pregătită o masă specială: şuncă, peşte şi fasole. Acesta este şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun. Crăciunul se numeşte la suedezi Jul.

… în Marea Britanie
Pe 25 decembrie familia engleză se adună la masa festivă şi consumă tradiţionalele bucate: curcan cu castane, raţă coaptă la cuptor şi budincă de prune. Crăciunul nu trece fără cadouri, pentru ele anual se cheltuiesc zeci de milioane de lire sterline. În ziua de Crăciun nu circulă niciun mijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze, doar taxiuri.

… în Jamaica
Colindele de Crăciun în Jamaica sunt aceleaşi melodii populare întâlnite în lume (Jingle Bells, Holy Night, Silent Night etc.), dar mai multe colinde sunt cântate în ritm de raggae. Cea mai importantă masă de Crăciun este prânzul. Acesta include orez, pui, carne de bou şi capră picantă şi, mai rar, friptură de vită sau porc.

“Pe 24 decembrie, înainte de Crăciun mergeam la naşi cu vecera şi spuneam: «S-a rugat tata şi mama să primiţi vecera». Ne punea mama într-o basma un colac şi il dădeam nănaşei. Ea ne dădea colacul ei împreună cu diferite cadouri şi bănuţi. Primeam 10 copeici. Nănaşa care era mai bună ne dădea şi 20 de copeici. Pe atunci era mult. şi aşa eram de bucuroşi”, îşi aminteşte Valentina Cernocoz.

“De veceră, merg la nănaşi, finii anunţă prin colindă naşterea lui Iisus Hristos. Această tradiţie este încă un îndemn şi un stimul ca finii să meargă la naşul. Este o educaţie extraordinar de frumoasă, pentru că nu venim doar atunci când avem nevoie, dar trecem şi la bucurie, atunci când este sărbătoare”, precizează părintele Vadim. Valentina Boloh mi-a spus că şi acum se obişnuieşte ca finii de botez să vină la nănaşi cu vecera, dar mai rar.

La masa de Crăciun, Vera Ghidirim le-a povestit consătenilor cum pregăteşte coliva, mâncarea tradiţională de sărbătoare. “Eu fac, spre exemplu, dintr-un kilogram de arpacaş. L-am spălat, l-am pus. Pe urmă pregătesc nuca, tot un kilogram. Dacă se pune mai multă nucă, e şi mai gustos. O fărâm, nu tare mărunt, pe urmă adaug miere, zahăr şi ca să nu fie prea moale, să n-aibă multă zămuşoară, adaug biscuiţi. Pe urmă pun trafaretul şi fac crucea care înfrumuseţează coliva”.

“Astăzi s-a născut Cel făr’ de-nceput, cum au spus prorocii”, a răsunat şi colinda multaşteptată, cântată de creştini într-un glas, sub sunetul tălăncii pe care o zângănea cu grijă mătuşa Valentina Boloh. “La anul şi la mulţi ani! Şi cum se spune în Palanca: Hristos să ne fie de folos!”, a pus accentele părintele Vadim.

Eugenia Secrieru a remarcat că creştinii umblă cu colindatul şi prin sat. “Cei care mai au credinţă în Dumnezeu colindă. Pe la casele în care sunt bătrâni care, ca şi mine, nu pot, unde sunt bolnavi, ne mai ducem şi-i vizităm. Văd că se duc şi din acei tineri câte-oleacă. Cu timpul, poate, Domnul îi va atrage pe toţi în casa lui”.

25 decembrie şi punctum!

Creştinii pălănceni spun că tot timpul au serbat Crăciunul pe 25 decembrie. Ei au precizat că a fost o scurtă perioadă în fosta URSS când serbarea Crăciunului a fost transferată pe 7 ianuarie, însă pe atunci nu era în sat o biserică, iar oamenii nu şi-au schimbat obiceiul. “Anume în satul nostru aşa-i primit ca Crăciunul să fie sărbătorit pe 25 decembrie. Este o trădiţie care se trage din strămoşi şi noi o respectăm”, explică Mircea Tanasov.

În 1997, cu binecuvântarea Mitropoliei Basarabiei, în sat a fost deschisă biserica cu hramul “Naşterea Maicii Domului”. Iniţial, biserica era de stil vechi, dar pentru că creştinii din sat au păstrat obiceiul de a celebra sărbătorile pe stil nou, în 2006, la adunarea consiliului bisericesc convocat de părintele Vadim, creştinii au semnat un proces verbal prin care au cerut ca biserica să fie trecută la stilul nou.

“Din 2006 mă simt şi eu om şi creştin la locul lui. De Anul Nou noi înainte mâncam zeamă de peşte cu măligă, pe când, în jurul nostru, toţi înfulecau carne şi se bucurau cu focuri de artificii şi cu nu ştiu ce. Noi stăteam deoparte, deşi ştiam care este dreptatea legată de serbarea zilei Crăciunului pe 25 decembrie. Mă lăsam dus de val, dar acum m-am priponit. Am făcut tot posibilul ca din urma mea să vină şi un sat întreg”, le-a spus creştinilor părintele Vadim.

El i-a asigurat pe pălănceni că sunt drepţi în convingerea şi dorinţa de a serba Crăciunul pe 25 decembrie, pentru că, în acest fel, îşi manifestă dreptul legitim strămoşesc şi îndeplinesc hotărârea primului sinod ecumenic. “Dragii mei, nu ascultaţi de moş Gheorghe sau moş Vasile, care nu ştiu nici unde-i biserica, dar discută prin sat de stil nou sau stil vechi. Treceţi cu vederea aceste lucruri. Noi suntem membri ai bisericii şi noi venim şi sărbătorim aşa cum este corect”, a accentuat părintele Vadim.

“Facem sărbătorile odată cu toată lumea, mai întâi Crăciunul, apoi Anul Nou. Suntem mulţumiţi şi e corect aşa”, recunoaşte Eugenia Secrieru. “Serbăm Crăciunul pe 25 decembrie pentru că toată lumea serbează aşa. Doar ruşii fac pe 7 ianuarie”, mi-a spus consăteanca mătuşii Eugenia, Vera Ghidirim.

Denis ZAVOROTNÎI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Alexei

    Cate bordee,atatea obicee.Suntem romani si punctum.Bravo palancenilor ,ca s-au trezit din adormirea sovietica,pacat ca foarte multi inca dorm si serbeaza in continuare sarbatorile dupa legile impuse de ocupantii rusi de la 1812 incoace.

  2. OVIDIU

    Stimate Denis ZAVOROTNÎI,e bine că ai fost la Sf.Biserică,dar mai și trebuia să vezi durerea pălăncenilor cu cei 7cm de traseu.E bubă și puroiază ca și cea de la Părăta,la Părăta ostași ruși cu Kalașnicov,la Palanca miliție ucrainenă cu pistoale-mitraliere și căini ale granicerilor pe ogoarele noastre.N-ai văzut???Ori voi presa veniți deja cănd sunt cadavre????

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *