Corupţia, moda secolului XXI

219-coruptia“Se dă şi se ia mită. Se luptă cu corupţia doar la nivel de promisiuni, iar oamenii nu sunt alertaţi de acest flagel, pentru că este un rău necesar”. Mai mult, corupţia a afectat şi cultura. “Chiar dacă acest lucru nu se vede, cu siguranţă – se simte”. În aceşti termeni s-a discutat în cadrul unei mese rotunde, organizate, pe 5 martie, de revista “Stare de Urgenţă”.

“Indiscutabil, trebuie să existe şi în cultură corupţie, pentru că ea face parte din acest sistem, care este unul corupt”, crede Constantin Cheianu, prozator, critic de teatru.

În cultură, cea mai mare corupţie se regăseşte în teatre, majoritatea dintre ele fiind finanţate din bani publici. “Corupţia în cultură este un fenomen politic, pentru că cultura se face prin intermediul unor instituţii în fruntea cărora sunt oameni puşi concret de către “politic”. Deci, atunci când în cultură sunt oameni lipsiţi de demnitate, de iniţiativă şi incapabili să creeze un fenomen artistic, înseamnă că asta convine cuiva”, susţine Mihai Fusu, actor, regizor şi profesor de teatru.

Teatrele, fiefuri comuniste

Dinu Mihail susţine că toţi suntem implicaţi în corupţie. “Cred că sursa principală de corupţie este lipsa de cultură informativă în rândurile populaţiei. Nu se citeşte deloc sau pe silabe, la un nivel superficial”.

Fusu vede motivul principal al corupţiei din domeniul culturii în faptul că teatrele de la noi s-au transformat în fiefuri comuniste. “Directorii stau acolo zeci de ani, parcă ar fi faraoni sau secretari de partid de pe vremea lui Brejnev. Aceştia uită de cultură, de teatru, de repertoriu şi se concentrează doar la menţinerea posturilor. Totuşi, nu doar teatrul este cultură, e şi cinematografia, şi patrimoniul nostru, sunt sedii de cultură aflate în paragină. Oare sunt ele atât de neimportante? E corupţie, e distrugere conştientă, îmi vine greu să spun. Această temă este una care tebuie dezbătută la nivel foarte înalt”, a mai spus Fusu.

Câte ceva despre Artur Cozma

Constantin Cheianu crede că “nu vom stopa foarte repede corupţia, pentru că avem faţă de ea o atitudine ca faţă de un vodevil. Participăm la ea cu devotament, o considerăn firească, tendinţe care vin din mentalitatea sovietică, pe care am moştenit-o. La noi lumea nu este afectată de corupţie pentru că aceasta este un rău necesar”.

Mihai Fusu crede că în cultura de la noi există o corupţie latentă, molipsitoare. “Noi nici nu avem un minister al Culturii. Se întâmplă asta pentru că clasa politică nu reuşeşte să facă politică prin intermediul culturii şi atunci încearcă să scoată cultura pe linie moartă şi să o plaseze pe un teren împărăginit. Cred că există corupţie în cultură, iar noi o stăpânim încă din evul mediu. Nu am date exacte, dar resimt consecinţele corupţiei. Nu se întâmplă lucruri interesante, nu se întâmplă mişcări de anvergură în cultură. Această stare e din cauza corupţiei, din cauza lipsei de interes sau de profesionism, îmi vine greu să spun. Cred că e un conglomerat al tuturor acestor lucruri”, a spus regizorul.

Dinu Mihail şi-a amintit un episod care l-a avut în prim plan pe fostul ministru al Culturii, Artur Cozma. “Pe când lucram la Preşedinţie, pe post de consilier, acesta a fost un an de zile şeful secţiei protocol. Băiat simpatic, elegant, dar incredibil şi catastrofal de limitat la nivel de cultură. Astfel, când a devenit ministru al Culturii, m-am întâlnit cu Petru Lucinschi. “Totu-i bine şi frumos, doar că singurul lucru din cultură pe care îl cunoaşte Cozma este numele consilierului său, Pavel Pelin. Atât”, a spus Lucinschi”.

Domenii culturale afectate de corupţie

Cheianu a făcut, pentru ZdG, un top al domeniilor culturale afectate de corupţie.

“În primul rând, corupţia este legată de proprietăţi de imobile. Atunci când teatrele oferă spaţii pentru închiriere, directorii acestora se înţeleg la preţ cu cei cărora le oferă imobilul şi adesea pe contractul de închiriere e scrisă o sumă, iar în realitate este achitată alta. Diferenţa o pune în buzunar directorul teatrului, astfel sunt estorcaţi banii care ar trebui să revină culturii. Al doilea moment este atunci când Ministerul Culturii oferă licenţe celor care vor să practice activităţi culturale (teatru privat). O comisie specială decide să-ţi dea voie sau nu să practici astfel de activităţi. Dacă plăteşti o sumă de bani acestei comisii, treci fără probleme, dacă nu – nu treci”, ne-a spus Cheianu.

“Prin 2000, am figurat pe o listă în calitate de eventual candidat la postul de ministru al Culturii. Atunci, s-a apropiat de mine un domn foarte cunoscut şi a insistat să lucreze alături de mine în minister. L-am întrebat ce legătură are el cu cultura? Mi-a răspuns: “N-am, dar ştiu bine să fur, am să am şi eu bani, dar şi tu”. Deci, sunt oameni care trăiesc din asta, sunt profesionişti ai furtului”, a mai spus Dinu Mihail. Constantin Cheianu a vorbit şi despre piesa sa “Made in Moldova”, care a avut un mare succes nu doar în R. Moldova, ci şi în România. “Piesa a fost scrisă foarte uşor, doar într-o lună şi jumătate, pentru că corupţia este o temă accesibilă, nu trebuie să mergi prea departe. Oricine îţi poate spune o sumedenie de întâmplări legate de corupţie, pentru că ea este un fenomen cu care ne-am obişnuit deja să convieţuim. Ea se află în casele în care locuim, în instituţiile la care lucrăm. La noi, spre deosebire de alte ţări, corupţia este la vedere, mecanismul fiind unul complet dezgolit. În timp ce mă documentam pentru piesă, discutând cu mai multe persoane, am aflat lucruri incredibile pe care nici nu le bănuiam. Mai multe personaje din piesă sunt reale, cum ar fi studentul şi decanul, care predă în continuare”.

Victor MOŞNEAG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *