Corupţia: evoluţii sau involuţii?

În 2009, R. Moldova a progresat la capitolul “eficienţa luptei împotriva corupţiei” către un nivel pe care deja îl atinsese cu aproximativ 8 ani în urmă. “Situaţia a evoluat prea puţin, progresele raportate fiind anihilate de stagnări şi regrese ce ţin de aspecte deosebit de importante”. Aşa stau lucrurile după expirarea a 4 ani de la implementarea Planului de Acţiuni UE-R. Moldova (PAUEM), semnat în februarie 2005, arată un studiu al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.

Unul dintre obiectivele acestui Plan era “asigurarea eficienţei luptei împotriva corupţiei”. Cu acest prilej, autorităţile de la Chişinău, pentru prima dată, au plasat această problemă la un nivel atât de înalt. Deşi R. Moldova declarase integrarea europeană drept prioritate naţională, obiectivul anticorupţie a fost implementat cu deficienţe, iar organismele europene au fost rezervate în aprecierea eforturilor depuse.

În perioada de implementare a PAUEM a fost înregistrată o evoluţie modestă la capitolul prevenirii şi combaterii corupţiei. Indicele de percepţie are aceeaşi valoare în 2005, când a fost semnat Planul, ca şi în 2008, când a finalizat implementarea lui.

Infracţiuni mai multe, sentinţe mai puţine

Statistica oficială prezentată de oficialităţi cu privire la succesul combaterii corupţiei după anul 2005, având criteriu unic de aprecire numărul de infracţiuni depistate, lasă impresia că au existat progrese remarcabile. Dacă, însă, datele sunt confruntate cu altele, făcute publice foarte rar sau chiar niciodată, constatăm că “avântul” din 2005 a generat un declin al eficienţei reale de combatere a corupţiei.

Până în 2006 a existat o tendinţă stabilă de creştere statistică a numărului de infracţiuni de corupţie înregistrate de organele de drept. Astfel, în 2006 au fost înregistrate de 6 ori mai multe infracţiuni de corupţie decât în 1999. Creşterea, însă, nu se atestă şi în cazul condamnărilor pentru aceste infracţiuni.

După punerea în aplicare a PAUEM, creşte brusc numărul de infracţiuni de corupţie înregistrat şi se reduce substanţial cota condamnărilor. Deşi în perioada celor 4 ani de implementare a Planului a existat un progres clar al ponderii condamnărilor din infracţiunile depistate, nivelul atins, oricum, este mai mic decât până la semnarea PAUEM, iar în comparaţie cu 2000, numărul condamnărilor s-a redus de 3 ori în decurs de 8 ani.

Manipularea opiniei publice

Manipularea opiniei publice, lipsa indicatorilor de performanţă a organelor de drept şi mecanismele neviabile în aplicarea legislaţiei anticorupţie sunt problemele sistemice care zădărnicesc eficienţa respectării angajamentelor internaţionale pe care şi le asumă R. Moldova la capitolul prevenirea şi combaterea corupţiei.

Populaţia îşi formează părerea despre rezultatele din domeniul luptei cu corupţia în funcţie de dinamica statisticilor referitoare la infracţiunile înregistrate şi de frecvenţa imaginilor cu reţineri în flagrant ale bănuiţilor, astfel fiind uşor de indus în eroare. În practică însă, cu cât creşte numărul infracţiunilor, cu atât scade ponderea condamnărilor, fapt ce denotă o instrumentare cantitativă şi nu calitativă a dosarelor de corupţie. Autorităţile utilizează intens “trucul” cu statistica şi reţinerea în flagrant în perioada campaniilor electorale, fără a fi mediatizate cazurile de încetare a procesului sau de achitare a acestor persoane.

Cantitate vs calitate

Activitatea organelor de drept continuă să fie apreciată potrivit standardelor existente în fosta URSS: indicii descoperirii infracţiunilor. Numărul mare de infracţiuni depistate înseamnă, de cele mai multe ori, un număr mai mic al condamnărilor. Eficienţa activităţii organelor de drept nu poate fi evaluată doar prin utilizarea unor indicatori cantitativi, deoarece diminuează calitatea instrumentării dosarelor. Pentru a obţine rezultate reale, este necesar de a stabili indicatori de performanţă ai activităţii organelor de drept, cum ar fi ponderea condamnărilor pe cauze de corupţie din numărul total de infracţiuni înregistrate, transmise în judecată.

Legi necesare cu mecanisme deficiente

Deşi au fost adoptate mai multe legi anticorupţie necesare, mecanismele de implementare a acestora sunt deficiente.

Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii a introdus un element fundamental pentru prevenirea corupţiei – declararea şi controlul veniturilor şi averii funcţionarilor. Cu toate acestea, din cauza unui mecanism de control ineficient, a reglementărilor insuficient de clare şi explicite, a contradicţiilor cu alte reglementări, această lege nu reuşeşte să producă deocamdată nici un efect.

Legea cu privire la conflictul de interese introduce instituţii noi în legislaţia moldovenească, dar acestea sunt puţin funcţionale. Punerea în aplicare a legii este tărăgănată, instituţia cu atribuţii de acumulare şi verificare a declaraţiilor de interese nu este formată, iar în lipsa ei legea nu are nici o valoare practică.

Codul de conduită a funcţionarului public şi Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei conţin contradicţii cu alte legi, standarde internaţionale şi chiar cu propriile lor prevederi. Astfel, acestea nu sunt nişte legi dure şi funcţionale, ci legi a căror aplicare este, mai curând, discreţionară decât imperativă.

Pentru redresarea sectorului anticoruptiei în R. Moldova, este necesară promovarea imaginii oneste a autorităţilor publice, consolidarea instituţională a organelor anticorupţie (în special asigurarea independenţei reale a CCCEC şi a Procuraturii anticorupţie) şi crearea mecanismelor pentru funcţionarea cadrului legislativ anticorupţie.

Studiul “Eficienţa politicilor şi acţiunilor anticorupţie în contextul Planului de Acţiuni UE-RM” este realizat de Cristina Cojocaru în cadrul proiectului “Relaţiile Moldova-UE – Îmbunătăţirea Informării şi Dezbaterii Publice asupra Principalelor Evoluţii”, implementat de ADEPT şi finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.

“Corupţia este flagelul care macină instituţiile publice din R. Moldova. Dar probleme există nu doar la nivel de instituţii, funcţionari publici, ci şi la nivel de cultură politică şi cultură în general, în R. Moldova”, susţine Igor Boţan, director ADEPT.

T. E.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *