Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Corina Fusu şi Oleg Cernei…

Corina Fusu şi Oleg Cernei vs liceenii de la „Prometeu”

270-prometeuLa Liceul „Prometeu” din Chişinău a avut loc o dezbatere publică pe tema crizei climatice actuale. Politicieni şi scriitori au participat alături de elevi la identificarea soluţiilor pentru cooperarea statelor sărace şi bogate în soluţionarea programelor de mediu.

La eveniment au fost prezenţi mai mulţi oaspeţi, printre care parlamentara Corina Fusu, consilierul local Oleg Cernei, scriitorii Iulian Filip şi Ianoş Ţurcanu.

Dezbaterea a fost organizată între două echipe şi s-a bazat preponderent pe problema emisiei de gaze de seră şi a încălzirii globale. A fost subliniată diferenţa dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare şi modul în care acestea sunt afectate de schimbările climatice.

Eleva Maria Drăgan a opinat că statele dezvoltate ar trebui să le susţină pe cele sărace în această luptă pentru menţinerea echilibrului climatic. „Statele dezvoltate au responsabilitatea de a acorda ajutor în adaptarea statelor în curs de dezvoltare la schimbările climatice pentru că ţările dezvoltate au cauzat şi continuă să cauzeze încălzirea globală, ele recunoscând impactul major pe care l-a avut revoluţia industrială produsă în statele lor. Adevărul este că ţările sărace au cel mai mult de pierdut de pe urma încălzirii globale. Este o ironie a sorţii că ţările dezvoltate cauzează problema, iar cele sărace suportă consecinţele. Urmările schimbărilor climatice sunt cel ma mult simţite la ecuator, una dintre ele fiind seceta, care duce la lipsa de apă şi hrană în regiunile afectate”, susţine Maria.

Liceanul Dan Acristinei a subliniat caracterul voluntar al ajutorului acordat ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi faptul că efectele industrializării nu puteau fi prezise când aceasta a avut loc: „Consider că nici o ţară nu este responsabilă pentru fenomenele cauzate de încălzirea globală. Statele în prezent dezvoltate nu au ştiut întotdeauna că, de exemplu, prin arderea combustibililor se produc gaze de seră, iar conceptul de încălzire globală a apărut la un secol după revoluţia industrială. Nu putem considera ţările promotoare ale revoluţiei industriale vinovate de schimbările climei de azi.”

Dan a mai adăugat că nici o ţară nu este obligată să acorde ajutor unei alte ţări, menţionând că multe dintre ţările considerate dezvoltate nu sunt capabile de asemenea gesturi. „Ţări ca România, republicile ex-sovietice baltice, Croaţia sau Turcia au suferit foarte mult din cauza crizei economice şi acum problema lor este de a-şi restabili propria economie.” Soluţia propusă a fost impozitarea suplimentară a producătorilor poluanţi propriu-zişi: „Trebuie să plătească marile companii care produc poluarea, şi nu statele”.

Dezbaterea a continuat cu noi şi noi argumente aduse de cele două părţi. Directorul Liceului de Creativitate şi Inventică „Prometeu”, Aurelian Silvestru, a complicat sarcina pe care o aveau în dezbatere tinerii. După ce le-a expus pe scurt proiectul construcţiei unei termocentrale pe cărbune la Ungheni, i-a întrebat: „Ce este mai important – să avem o ţară curată sau, totuşi, mai multă energie electrică?”.

Elevii s-au arătat mai mult patrioţi decât ecologişti, susţinând că o centrală poluantă în R. Moldova nu este chiar atât de rea în condiţiile în care suntem în criză energetică. Şi politicienii prezenţi la dezbatere le-au adresat întrebări şi au făcut pronosticuri ecologice şi energetice. Parlamentara Corina Fusu a extins tema discuţiei: „Pe ce cale trebuie să mergem: să poluăm pentru că suntem săraci şi nu ne putem permite tehnologii avansate sau, totuşi, să avem curajul să implementăm proiecte mai moderne în R.Moldova?”. Maxim Ciuntu a răspuns: „Atât timp cât cetăţenii vor avea de suferit din cauza lipsei de energie mai mult decât din cauza emiterilor la nivel mondial, trebuie să alegem bunăstarea cetăţenilor”.

În continuare, Maria Drăgan şi-a exprimat îndoiala vizavi de posibilitatea folosirii rentabile a energiilor alternative, a celei solare şi eoliene pe teritoriul nostru, iar Cristina Şterbeţ a caracterizat situaţia ecologică din R. Moldova în felul următor: „La noi principala sursă de poluare este omul, omul care nu aruncă hârtia la lada de gunoi, ci pur şi simplu pe jos. În lipsa unei staţii de epurare sau, uneori, a unui elementar tomberon, oamenii aruncă totul în râuri”.

Poetul Iulian Filip a apreciat mult prestaţia elevilor: „Voi judecaţi extraordinar, dacă… Doamne fereş-te, s-ar discuta astfel şi în comisiile parlamentare, foarte multe probleme din Moldova ar dispărea. Miniştrii ar trebui să asiste la dezbaterile voastre, ca să împrumute din tensiunea pe care am perceput-o aici.”

Dezbaterile pe tema crizei climatice globale se încadrează în proiectul „The People Speak”, elaborat şi susţinut de ONU în vederea educaţiei ecologice a tinerilor, şi se desfăşoară în mai multe şcoli din R. Moldova. Liceul „Prometeu” găzduieşte aceste dezbateri deja al doilea an. Anul trecut echipa liceului a fost calificată drept cea mai bună din lume și a fost invitată la o conferinţă a Naţiunilor Unite la New York.

Eduard Butnaru