Copii cu limbă împrumutată

În R. Moldova, doar o mică parte dintre copiii minorităţilor naţionale au posibilitatea să studieze în limba lor maternă. Singurii favorizaţi sunt copiii de etnie rusă, şi asta pentru că sistemul de învăţământ din ţara noastră susţine principiul educaţiei monolingve, învăţământul şcolar pentru minorităţi fiind efectuat aproape exclusiv în limba rusă.

În anul 2009, 25% din populaţia R. Moldova erau reprezentanţi ai etniilor minoritare lingvistic. 8% erau ucraineni, 6% ruşi, 4% găgăuzi, 2% bulgari. 11% susţineau că limba lor maternă este rusa, 6% ucraineana, 4% găgăuza, 1,6% bulgara. Conform unui studiu efectuat de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO), doar 374 de copii învaţă în limba ucraineană ca limbă de instruire, ceea ce constituie 0,06% din toţi copiii ucraineni. 171 copii învaţă parţial în limba bulgară, ceea ce constituie 0,02% din total. Legea naţională prevede această posibilitate pentru învăţământul preşcolar, şcolar şi altul, dacă există “cereri suficiente” din partea unui număr substanţial de minorităţi.

Rusa, peste găgăuză în UTAG

Majoritatea copiilor găgăuzi vorbesc limba lor maternă la nivel mediu sau foarte bun, şi asta pentru că în familii şi la grădiniţe limbile principale sunt găgăuza şi rusa. Acum doi ani, în mai multe grădiniţe s-au deschis grupe experimentale unde se predă doar în limba găgăuză. Această experienţă a fost considerată un succes de administraţia autonomiei şi va fi extinsă. În rest, pe lângă faptul că minorii au câteva ore pe săptămână în limba găgăuză, celelalte obiecte sunt studiate în rusă.

“În ceea ce priveşte problemele de studiere a limbii găgăuze, ele sunt multe”, spune Vera Balova, şefa Direcţiei Generale Învăţământ din Găgăuzia. “Principala problemă este lipsa unui număr suficient de manuale în limba găgăuză”. Potrivit ei, manuale în limba găgăuză au fost elaborate, dar cea mai mare problemă este lipsa resurselor financiare pentru editarea lor. Guvernul R. Moldova nu a alocat nici un leu în acest scop în ultimii patru ani. Tot ce s-a editat până acum în limba găgăuză s-a făcut cu ajutorul sponsorilor”, a spus Vera Balova.

În afara autonomiei, situaţia este şi mai dificilă. Nu este nici o posibilitate pentru găgăuzi de a învăţa limba lor maternă. Sunt doar planuri, ne-a spus Nicolae Terzi, preşedintele Comunităţii Găgăuze din R. Moldova.

Dispare limba romani din R. Moldova?

Nici celelalte minorităţi naţionale din R. Moldova nu o duc mai bine. “Există şi la noi o problemă cu studierea limbii materne”, ne-a spus Nicolae Radiţa, preşedintele Centrului Naţional al Romilor. “Studierea ei se face doar în condiţii de casă. În R. Moldova nu există nici o localitate în care limba romani să se studieze în şcoală. Au fost deschise două clase experimentale de studiere a limbii romani la Drochia şi Hânceşti, fiind o iniţiativă a societăţii civile rome. Sprijinul din partea statului este mai puţin vizibil. Limba romani este pe cale de dispariţie atâta timp cât ea nu este luată în considerare la nivel de stat”, ne-a spus Radiţa.

Bulgarii din ţara noastră, pe lângă această problemă mai puţin importantă pentru ei, se confruntă cu alte nedreptăţi. “Programa după care copiii bulgari studiază limba română este prea dificilă şi acestora le vine greu s-o însuşească. Astfel, mulţi bulgari, deşi doresc, nu cunosc limba de stat nici după ce termină universitatea. Trebuie să se predea limba română după o altă programă decât cea după care se predă în satele de moldoveni, pentru că bulgarii, după ce ies de la ore, nu au posibilitatea să exerseze, aşa cum o fac moldovenii”, ne-a spus Fiodor Sabii, preşedintele Comunităţii Bulgare din R. Moldova.

Programă dificilă pentru minorităţi

Şi ucrainenii din ţara noastră au depistat aceeaşi problemă. “Pe lângă faptul că nu există profesori suficienţi, programa după care studiază copiii noştri este una prea complicată. Deja ne-am adresat ministerului pentru a o schimba”, ne-a spus Svetlana Mîsliţchi, preşedinta Uniunii Ucrainenilor din R. Moldova. “Mulţi tineri, vorbitori de limbă rusă sau ucraineană, sunt nevoiţi astfel să emigreze, pentru că, neştiind limba de stat, nu se pot angaja”, a punctat Mîsliţchi.

“Noi organizăm diferite activităţi pentru a promova tradiţiile minorităţilor, îi susţinem în promovarea limbii lor. Sunt şcoli bulgare, ucraineşti. Poate ei consideră că nu au suficiente posibilităţi de studiere a limbii lor materne, dar acelaşi lucru îl pot spune şi românii. Noi nu am avut până acum nici o solicitare din partea cuiva pentru a-l ajuta să studieze limba sa. Dacă am avea solicitări, ne-am implica”, ne-a spus Ludmila Burlaca, şefa Direcţiei relaţii inter-etnice şi funcţionarea limbilor din cadrul Biroului Relaţii Interetnice (BRI).

280 de şcoli ruse în R. Moldova

Ala Nichitcenco, consultant superior în cadrul Ministerului Educaţiei (ME), ne-a informat că în R. Moldova există 280 de şcoli cu predare în limba rusă. “Dintre ele, în 56 se învaţă limba, literatura şi istoria ucraineană, în 55 găgăuza, în 31 bulgara. Mai sunt două evreieşti şi una poloneză. Şcoli exclusive de predare în limbile minorităţilor naţionale nu există în R. Moldova. Există doar două şcoli experimentale în raioanele Râşcani şi Ocniţa, unde se studiază doar în limba ucraineană. Lecţiile de română, literatură şi istorie au loc de patru ori pe săptămână. Cred că este destul”, ne-a spus Nichitcenco, atunci când am întrebat-o de ce în ţara noastră nu există şcoli exclusive cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Sergiu Ostaf, directorul CREDO, susţine că în ţara noastră abordarea prin care se promovează o politică educaţională monolingvă, română-rusă, este una “greşită, depăşită şi care, pe lângă faptul că nu se încadrează în modelul european, este o expresie a modelului sovietic”. “Pentru minorităţile naţionale ar trebui să existe politici multilingve educaţionale, în care să se reflecte şi limba oficială, dar şi cea a minorităţilor naţionale”, susţine Ostaf.

Rusia influenţează R. Moldova?

“Cred că sunt câteva motive pentru care în R. Moldova nu se promovează politici multilingve naţionale. Influenţa care vine prin intermediul unor politicieni din partea Federaţiei Ruse este semnificativă. Se doreşte să se exploateze aceste diferenţe de necunoaştere a limbii oficiale de către un segment important din societate în scopuri politice. Federaţia Rusă îşi promovează şi ea interesele sale şi atunci percepe acest model european de educaţie multilingvă ca o modalitate de a reduce din ponderea limbii ruse în circuitul public de la noi”, crede Ostaf.

“Pentru a promova politici educaţionale multilingve este nevoie de bani, dar nu atât de mulţi încât acest aspect să fie un impediment. Promovarea unor astfel de politici ar aduce beneficii mult mai mari decât costurile. Sunt însă sigur că costurile ar fi suportate cu plăcere de organizaţiile internaţionale. Trebuie însă să existe o cerere din partea clasei politice de la noi”, precizează Ostaf.

“Copiii trebuie să înveţe în limba mamei”

Într-un interviu acordat pentru ZdG, Alexandra Yuster, reprezentanta UNICEF în Moldova, susţine că este important ca un copil să îşi înceapă şcoala în limba mamei, dar să studieze şi limba naţională a ţării, ca să se poată ulterior integra în activităţile statului. “Copiii învaţă limbile foarte uşor, au nevoie doar de susţinere ca să treacă de la limba maternă în clasele primare la limba naţională. Educaţia în limba maternă în clasele primare e foarte importantă pentru toate etniile, apoi – ei având pregătirea necesară să studieze în limba română”, a spus Yuster.

“Dacă nu vom promova politici educaţionale multilingve, vom avea până la 20% din populaţie insuficient integrată în societate. Aceste persoane nu vor da dovadă de loialitate faţă de această ţară şi vor pleca fără a li se valorifica potenţialul, asta după ce au fost făcute investiţii până a ajunge la maturitate”, a conchis Sergiu Ostaf.

Victor  Moşneag

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *