Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Contracte-capcană pentru studenţi

Contracte-capcană pentru studenţi

250-uagraraZecile de mii de tineri care depun actele în fiecare an la facultăţi sunt obligaţi să plătească şi taxa de îmatriculare. Cei care decid să renunţe la această facultate descoperă astfel că universitatea  le-a întins o capcană.

Mai exact, din motive personale, o parte din studenţii care au frecventat cursul doar câteva săptămâni şi se exmatriculează din motive de sănătate, de stare familială sau pentru a merge la alte facultăţi şi, solicită să li se restituie suma achitată pentru contract. Însă, la acel moment află că nu li se va restitui niciun leu. Conform reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ superior, studenţii trebuie să fie atenţi atunci când semnează contractul. Prevederile contractuale de încasare şi restituire a plăţilor diferă de la o universitate la alta.

Dacă în contractul încheiat între student şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM) este prevăzut că, imediat după începerea anului de studii, studentului care s-a exmatriculat din propria dorinţă nu i se rambursează taxa de îmatriculare, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), în aceleaşi condiţii, studentului i se restituie suma integral.

Contractul, plătit din munca de hamal

În timpul sesiunii de admitere a UASM, Vitalie R. a aplicat la studii pentru specialitatea „Mecanizarea Agriculturii”. A încheiat contractul cu instituţia de învăţământ înainte de a începe anul de studii. Astfel, conform contractului, a plătit taxa de 5 mii de lei. În acelaşi timp, Vitalie a depus dosarul şi la concursul pentru universităţile din România. Din moment ce procesul de înmatriculare şi de învăţământ în România începe mai tărziu decât cel din R. Moldova, el a început să frecventeze cursurile la UASM. De la 1 septembrie, frecventase orele doar o săptămână, când a aflat că a fost admis şi în România. În România nu trebuia să plătească contractul, ba chiar i se oferea şi bursă. Astfel, el a ales să completeze cererea de exmatriculare de la UASM, din propria dorinţă, şi să-şi continuie studiile la o universitate din Iaşi.

Totodată, a solicitat instituţiei de învăţământ să i se restituie banii achitaţi pentru contract. Universitatea nu i-a întors nici o parte din bani, făcând trimitere la clauzele din contract. „În cazul exmatriculării beneficiarului în temeiurile prevăzute de p.p. 2.5 sau 5.4.4, precum şi în cazul rezilierii înainte de termen a prezentului contract în temeiurile p.p. 5.4.1, 5.4.2 şi 5.4.3 ale prezentului contract după începerea anului de studii, universitatea nu restituie mijloacele băneşti achitate pentru anul curent şi anii precedenţi de studii”, se arată în punctul 5.6 din contract. Printr-un alt punct se spune că, în cazul rezilierii unilaterare de către beneficiar a contractului până la începerea anului de studii sau după emiterea ordinului de înmatriculare, universitatea va reţine 30% din taxa achitată. Studentul Vitalie R. susţine că cel din urmă punct l-ar fi indus în eroare.

Printr-o situaţie similară cu cea a studentului Vitalie R. a trecut şi Nicolae Sărăcuţă. Acesta a depus actele la aceeaşi facultate şi a plătit taxa de contract de cinci mii lei. „Am studiat o lună. Însă am fost nevoit să depun cererea pentru a mă exmatricula. Familia la moment se afla într-o stare foarte grea şi nu putea să mă întreţină”, ne-a spus Sărăcuţă. Tânărul a mai adăugat că a achitat contractul din banii pe care i-a câştigat muncind în calitate de hamal, la un depozit de mărfuri situat în or. Şoldăneşti.

Bani de la stat şi de la studenţii exmatriculaţi

„Prevederile contractului mă induc în eroare. E scris că ba se restituie banii, ba că nu se mai dau. Special au făcut aşa contractul ca să nu înţeleagă tinerii”, afirmă fostul student. În această ordine de idei, Vasile Vrâncean, prim-prorector al UASM, a declarat că, la începutul anului de studii, universitatea planifică distribuirea mijloacelor financiare pe întregul an de studii, inclusiv se constată de câţi profesori va fi nevoie, pornind de la numărul total de studenţi. Însă, tot el a precizat că va pune în discuţie problema dată la prima şedinţă a Consiliului de Administrţie. „Am să solicit dezbaterea acestui subiect la cea mai apropiată şedinţă. Aici, nu hotărăsc eu sau rectorul dacă să le întoarcem sau nu banii studenţilor, doar Consiliul de Administraţie”, a conchis Vrâncean.

Ion Popa, şeful Comitetului Sindical al Studenţilor de la UASM, ne-a spus că, în principiu universitatea procedează corect în aceste situaţii, conform contractului. „În 2007, după contractul vechi, universitatea rambursa banii studenţilor. Însă contractul a fost modificat, pentru că, a fost limitat numărul de locuri atât la buget cât şi contra plată”. Tot el a subliniat că aceste situaţii apar de multe ori din motiv că studenţii nu citesc contractul atunci când semnează.

Juristul Constantin Lazăr de la Transparency International-Moldova, susţine că, pe de o parte, poate fi înţeleasă universitatea, prin faptul că, la momentul când începe procesul de studii, reieşind din sursele financiare, îşi programează numărul de ore şi de profesori. Totodată, universitatea are subvenţii de la stat, şi doar o parte din sursele acumulate vin de la contract.

„Sursele financiare care vin de la contract nu sunt atât de importante încât să influenţeze asupra procesului de studii, pe când, pentru un tânăr de la ţară, suma de cinci mii lei este groaznic de mare. De aceea, pe de o parte, avem tineri care acumulează prin muncă grea suma respectivă pentru contract, ei descoperă şi faptul că în universităţi se practică corupţia. Astfel, când află că trebuie să mai achite taxe neoficiale la unele sesiuni, pe lângă taxele oficiale, unii ar putea decide să nu mai continue studiile. În aceste condiţii, ar fi corect ca universitatea să le întoarcă banii înapoi, dacă nu integral, atunci cel puţin să se restituie pentru lunile în care nu a studiat”, a continuat Lazăr.

Capcană juridică

Lazăr a subliniat că de multe ori prin asemenea contracte li se întind studenţilor capcane juridice special gândite. „Faptul că studentul la faza iniţială a semnat acel contract poate să însemne că l-a citit în grabă, venind cu încredere la o instituţie de stat cu menire educativă. Dacă, totuşi, se constată că tânărul nu e mulţumit de prevederile contractului, după ce l-a semnat, doar instanţa de judecată se poate exprima cu privire la faptul cine încalcă legea şi cine nu”, a conchis juristul.

Am încercat să observăm dacă şi la alte instituţii de învăţământ superior se aplică această practică sesizată la UASM. În acest sens, Teodor Luchian, şeful Secţiei Studii a USM, a explicat că, în situaţia în care studentul se exmatriculează din propria dorinţă, i se restituie suma integral. „Se întorc practic toţi banii. Se reţin doar cheltuielile pe care le-a suportat banca”. Acesta a mai precizat că nu contează dacă studentul a învăţat o lună sau mai mult, oricum, suma achitată pentru contract i se rambursează. „Din bune intenţii le returnăm banii, pentru că, dacă persoana nu învaţă aici, cum putem să îi reţinem banii”. Luchian a ţinut să precizeze că doar atunci când studenţii au restanţe academice şi sunt exmatriculaţi, suma achitată pentru contract nu se rambursează.

Corina Mardari, jurista Universităţii Tehnice din Moldova, a declarat că, potrivit contractului, dacă studentul depune cererea de exmatriculare în primele 15 zile de la începutul semestrului, atunci i se restituie banii. „Dacă depăşeşte termenul respectiv, nu i se restituie, pentru că facem planul de studii”. „Studentului care se exmatriculează din propria dorinţă, până la data de 1 octombrie, i se rambursează suma integral. După data limită se face un calcul şi se împarte la numărul de ore frecventate”, ne-a spus Nadejda Guţu, şefa Serviciului Planificarea Economică şi Finanţe din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. Viceministra Educaţiei, Galina Bulat, a declarat pentru ZdG că nu există un contract de studii promovat de minister pentru studenţii care învaţă pe bază de contract şi achită personal taxe. „Relaţiile juridice sunt între prestatorul de servicii şi beneficiar şi este un acord mutual. Dacă respectivul semnează un contract, atunci se presupune că el a acceptat aceste condiţii. Totul se face prin semnături. Însă nu este exclus ca în unele situaţii să fie şi un abuz din partea universităţilor”, a explicat viceministra. Bulat a mai adăugat că există un contract unic promovat de minister, însă acesta îi vizează doar pe studenţii bugetari.

Iurie SANDUŢA