Contaminarea radioactivă din Chişinău: fără vinovaţi şi „nepericuloasă”

În luna septembrie, curent, la intersecţia străzilor Doncev şi Pruncul din centrul Chişinăului, a fost depistată o contaminare cu Cesiu-137, substanţă radioactivă extrem de periculoasă ce a contaminat suprafeţe mari din Europa, după catastrofa nucleară din 1986, de la Cernobîl.

Deoarece era un caz nemaiîntâlnit pentru R. Moldova, acest incident a pus pe jar atât organele de drept, cât şi specialiştii din domeniul nuclear şi radiologic, care urmau să lichideze consecinţele avariei. Însă, după ce solul contaminat a fost transportat la unul din obiectivele radiologice specializate în stocarea resurselor sau deşeurilor radioactive, specialiştii dau asigurări că zona nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea locuitorilor de aici sau a trecătorilor.

Ce este Cesiu-137 şi cum a ajuns substanţa radioactivă în stradă

Potrivit speciaştilor, Cesiu-137 este un izotop radioactiv artificial al elementului chimic „Cesiu” şi se formează în urma proceselor de fisiune nucleară dintr-un reactor nuclear. În perioada sovietică, această substanţă se folosea în diverse domenii ale industriei, dar şi în ştiinţă sau medicină. Cesiul-137, spun specialiştii, nu trebuie confundat cu alţi izotopi precum Cesiu-135, care este puţin radioactiv, şi izotopul Cesiu-133, cunoscut şi ca Cesiu simplu, care nu este radioactiv. Ionel Balan, director adjunct al Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR), spune că, pentru a nu afecta mediul şi sănătatea oamenilor, izotopul Cesiu-137 trebuie păstrat doar în condiţii bine stabilite. „Este un container din plumb. În interiorul lui se află o sursă radioactivă sub forma unei capsule de metal cu diametrul de cel mult 5-6 milimetri. În interiorul acestei capsule ermetice din metal se conţine clorură de cesiu, adică o formă chimică a elementului Cesiu-137, care este foarte radioactiv”, explică Ionel Balan, şeful Direcţiei autorizări, supraveghere şi securitate nucleară şi radiologică din cadrul ANRANR. Se presupune că anume un astfel de container, în interiorul căruia se afla o sursă de Cesiu, a fost furat şi dezmembrat în acel loc din str. Pruncul. Astfel, sursa radioactivă ar fi căzut, contaminând solul. Specialiştii de la ANRANR susţin că sursa de cesiu ar fi ajuns acolo cel puţin cu 16 ani în urmă. Contaminarea a fost răspândită şi în curtea unui locatar din zonă după ce acesta a luat pământ din locul unde ar fi fost scurgerea de cesiu pentru a-şi înălţa grădina.

Întrebat dacă această substanţă ar mai putea fi undeva, Ionel Balan a declarat că nimeni nu poate garanta că teritoriul R. Moldova este absolut curat, dar că, în 6 ani de când angajaţii ANRANR poartă la ei dozimetre individuale (detectoare de radiatii), acesta e primul caz când a fost detectată o contaminare. „Avem un registru de evidenţă, dar dacă cineva ascunde intenţionat sau nici nu ştie că în ograda lui este un loc contaminat, atunci noi nu putem şti. Locul ăsta l-am descoperit întâmplător, un coleg de-al nostru a vrut să evite un ambuteiaj de pe str. Bănulescu Bodoni şi a mers pe un alt drum (n.r. pe str. Sf. Andrei) şi s-a declanşat alarma. În 2009, când am primit echipamente, am propus ca fiecare specialist al ANRANR să fie dodat cu dozimetru individual şi echipament de detecţie care reacţionează în caz de radiaţie. Vrând-nevrând, mergând în fiecare zi pe diferite rute, se face un anumit streaming, şi dacă se depistează ceva, detectorul declanşează alarma. În acest caz, iniţial era o alarmă inconcludentă, care trebuia verificată. Am mers încolo şi am constatat că, în unele locuri, debitul de doză depăşea de mii de ori fondul natural. Am înţeles că e o problemă destul de serioasă şi necesită măsuri de reacţionare în caz de accident radiologic. Se consideră accident radiologic atunci când sursele sau materialele radioactive se află în afara incintelor autorizate sau special amenajate. Când am stabilit că este şi o contaminare radioactivă, am purces la informarea factorilor de decizie, precum este Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), Inspectoratul General al Poliţiei (IGP), Situaţiile excepţionale (Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale), şi am pornit propriu zis procedura de lichidare a consecinţelor”, spune Ionel Balan.

„Nu există pericol pentru sănătatea oamenilor”

Vestea că în centrul Chişinăului există o contaminare radioactivă i-a pus în gardă pe locuitorii capitalei, în special pe cei din preajma străzii Pruncul. Unii oameni s-au plâns că au frecvent dureri de cap şi chiar că unii vecini ar fi făcut cancer din cauza acelor radiaţii. Frica oamenilor este firească, spun specialiştii, doar că, în acest caz, radiaţiile nu au afectat sănătatea oamenilor. „Din punct de vedere al estimării riscurilor pentru mediu şi oameni, contaminarea prezenta un pericol pe termen lung. Era important să limităm acţiunea radiaţiilor asupra oamenilor care, eventual, puteau trece prin preajmă. Bine că partea cea mai activă nu era în locul de trai, era undeva lângă drum, iar persoanele care treceau nu erau supuse unor expuneri mari”, spune Balan. Specialistul a mai adăugat că este exclus ca omul să perceapă radiaţiile prin apariţia durerilor de cap. Doar peste un anumit timp, cei care s-au expus unor surse radioactive semnificative pe termen lung ar putea resimţi efectele, dar riscul, în acest caz, a fost unul minor. „Totuşi, viaţa oamenilor nu are preţ. Oricum, oamenii vor evita zona, oricât le-ai explica. Bine că s-a întâmplat într-un loc nu foarte aglomerat, dar dacă s-ar întâmpla într-o zonă rezidenţială mai aglomerată sau într-o zonă administrativă, atunci panica ar fi mult mai mare”, susţine directorul adjunct al ANRANR.

Şi Ion Ursulean, şeful Centrului Radioprotecţie din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP), spune că oamenii trebuie să fie liniştiţi. „Într-adevăr, la momentul depistării, concentraţia depăşea maximele admise, dar, după măsurile de remediere, după ce a fost evacuat solul, nu există niciun pericol pentru locatari. Noi am examinat persoanele, am luat probe biologice şi nu am depistat contaminare cu radionuclizi în interiorul organismului. Totul depinde de doza pe care o iei, la ei nu e contaminare internă, repectiv nici efect nu poate fi. Durerile de cap, bineînţeles, nu-s de la acel fond radioactiv. Ca să ai dureri de cap, trebuie să fie nişte debite de doză colosale, ceea ce nu a fost în acest caz. Dacă era ceva mai grav, îi strămutam cu totul pe locatari. Totuşi, persistă elementul de radiofobie. Oamenii pot crede că asta se răspândeşte în tot Chişinăul, dar nu-i adevărat”, dă asigurări medicul.

Dosar penal pe cazul poluării radioactive

Dacă din punct de vedere al contaminării nu putem spune că e ceva grav, acest subiect, spune Ion Ursulean, trebuie tratat cu maximă seriozitate pentru a afla cum a ajuns substanţa radiologică în stradă, astfel încât să fie luate toate măsurile pentru a preveni asemenea cazuri. „Noi nu suntem producători de această sursă. De unde s-a luat? Asta trebuie să aflăm. Dacă acest caz ar fi în Rusia, unde sunt producători la dreapta şi la stânga, poate n-ar fi atât de grav… SIS trebuie să ia în serios acest caz, să vedem de unde-i Cesiul, ca să nu ne trezim cu ceva şi mai grav”.

După acest incident, pe marginea securităţii radiologice a R. Moldova, au fost organizate audieri în cadrul Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. Deputaţii din comisie au decis să revină la acest subiect peste jumătate de an, pentru a stabili care-i situaţia, ce măsuri suplimentare s-au întreprins şi cum au fost depăşite problemele. În acelaşi timp, procuratura sectorului Râşcani, mun. Chişinău, a deschis un dosar penal pe acest caz. Contactat de ZdG, Igor Popa, procurorul sectorului Râşcani, a declarat că, deocamdată, nu a fost stabilită provenienţa substanţei radioactive şi că procuratura, împreună cu SIS, lucrează în acest sens încearcând să afle cine se face responsabil de incident.