Condamnaţi la moarte lentă

Locatarii caselor avariate din Chişinău riscă să rămână „în drum”

„În 2001, când au început construcţiile în apropierea blocului nostru locativ, ne-am adunat toţi vecinii şi am protestat împotriva acţiunilor abuzive ale constructorilor. Apartamentele noastre sunt într-o stare avariată, iar amplasarea la o distanţă foarte mică a două edificii enorme, provoacă ruinarea lor definitivă. Familii întregi vor rămâne fără spaţiu locativ. Ei ne-au ameninţat că, dacă nu încetăm protestele, ne vor urca pe toţi într-o maşină şi nimeni nu ne va da de urmă. În cel mai bun caz, ne vor amenda pentru stoparea lucrărilor de construcţie”.

De trei ani de zile, locatarii unui imobil de pe str. A. Hajdeu suferă din cauza umidităţii, a lipsei de ventilaţie şi de lumină. Ei afirmă că această stare degradantă a spaţiilor lor locative este cauzată de amplasarea la o distanţă prea mică a unui magazin de mărfuri industriale (beneficiar Natalia Timofei) şi a centrului comercial cu prestări de servicii (beneficiar I. Petuşcan). Potrivit legii, distanţa dintre imobile trebuie să fie de cel puţin 1,5 metri.

Control la faţa locului

Inspecţia de stat în construcţii, solicitată de aceşti locatari, a efectuat un control, constatând că „amplasamentul construcţiilor aflate în vecinătate cu imobilul din str. A Hajdeu 71 nu contravine cerinţelor de insolaţie prevăzute de pct.2.12 al SniP 2.07.01-89, deoarece distanţa până la peretele mejieş al casei de locuit din adresa nominalizată constituie 1,5 m şi peretele în cauză este lipsit de ferestre”.

Elena Duliga, locatara ap. 6, a măsurat, în prezenţa reporterului de gardă, distanţa de la peretele apartamentului său până la peretele magazinului. Sunt 98 cm distanţă. Reprezentanţii Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, venind la faţa locului, au recunoscut că umiditatea pereţilor din apartamente ar putea fi cauzată de apropierea nemijlocită a magazinului.

„Apartamentele date nu corespund cerinţelor normative pentru locuinţe, având defecte şi neconformităţi nelichidabile cum ar fi umeditatea peretelui pe toată suprafaţa din partea magazinului nou construit, lipsa insolaţiei şi ventilaţiei, cota pardoselilor este mai joasă decât suprafaţa terenului, structura şi rezistenţa apartamentului dispune de un grad considerabil de uzură fizică. Dar, îmbunătăţirea condiţiilor locative ţine de competenţa Administraţiei publice locale, la care aceşti locatari ar trebui să se adreseze”, afirmă Anatol Ţurcanu, vicedirector general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, în răspunsul său pentru proprietarii apartamentelor din casa 71 de pe str. Hajdeu, trimis pe 08.08.2007.

„În aprilie am făcut reparaţie. Nu a trecut o lună, că peretele a mucegăit. Nu mai vorbesc de podul apartamentului care, în orice clipă, poate să cadă peste oricine. Cine e vinovat? De la cine să cerem dreptate? Când ne vor oferi spaţiul locativ pe care ni-l promit de atâţia ani?”

Apartamente periculoase pentru sănătate

Locatarii au adresat repetate plângeri la Pretura responsabilă de soluţionarea problemei. La 9 iulie 2007, s-a format o altă comisie specială, din 4 membri: V. Ghincul, vicepretor de Râşcani, L. Surlaru, şef al secţiei coordonare imobil şi servicii comunale şi doi specialişti coordonatori.

„Locuinţa este amplasată mai jos de nivelul solului cu 30 cm (demisol). Peretele lateral este parţial umed, acoperit cu mucegai, ceea ce prezintă pericol pentru sănătatea locatarilor”, a concluzionat comisia.

Umiditatea din apartamente a agravat simţitor sănătatea mai multor locatari. De un an şi jumătate, Elena Duliga a ieşit la pensie. Pentru că e mai mult timp acasă, şi-a distrus sistemul respirator, fiind internată la spital de opt ori. Ultima diagnoză stabilită de medic – astm bronşic mixt persistent.

„Medicul mi-a spus că, dacă nu-mi schimb locul de trai, tratamentul pe care-l primesc este zadarnic. Lunar cheltui pe leacuri peste 1500 de lei, pe când pensia mea de profesor e de 1114 lei. Timp de 43 de ani am predat limba română şi acum, fiind pensionară, sunt nevoită să-mi trăiesc viaţa în condiţii inumane”, se plânge Elena Duliga.

Încă din 1994, prin decizia Preturii Râşcani, apartamentele în cauză, construite în 1918, au fost calificate drept inutilizabile pentru trai, fapt constatat şi de Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului. Proprietarii apartamentelor din casa nr. 71, str. A. Hajdeu, au fost înregistraţi, la Pretura Râşcani, în rândul persoanelor ce domiciliază în case inutilizabile. Codul locativ, art. 37, prevede acordarea unor locuri de trai cetăţenilor care se află la evidenţă în vederea îmbunătăţirii condiţiilor, potrivit ordinii de succesiune stabilite în liste speciale.

O mână pe alta se spală

„În Chişinău în fiecare secundă se construiesc imobile neautorizate. Nu suntem în stare să le urmărim pe toate”, ne spunea, ori de câte ori venea pe la noi, pretorul de Râşcani, Ion Pladi”, îşi amintesc locatarii de pe str. Hajdeu. Ei presupun că dezinteresul Preturii este cauzat de faptul că soţul Nataliei Timofei, beneficiara magazinului şi directoarea Liceului „Mihail Kogălniceanu”, este judecător la Judecătoria sectorului Râşcani. „O mână pe alta se spală. Pretorul nu se va ridica împotriva judecătorului”, consideră locatarii.

Am încercat să solicităm opinia judecătorului Ion Timofei, referitor la legalitatea amplasării magazinului soţiei sale în apropierea imobilului din str Hajdeu, dar am constatat că judecătorul e în vacanţă.

35 de ani în rând după apartament

„Din 1973 stau în rând după spaţiu locativ. Astăzi, ridicând arhiva, m-am regăsit în listă, a 257-a, fiica mea, pe care am înscris-o în rândul general în aceeaşi zi, e a 586-a”, vorbeşte Elena Duliga despre viteza trecerii rândului.

Şi Direcţia generală Locativ-Comunală şi Amenajare a examinat petiţia colectivă a locatarilor de pe str. A. Hajdeu, constatând că, „în municipiul Chişinău s-a creat o criză acută de spaţiu locativ, deoarece procesul de privatizare a redus considerabil fondul locatuiv de stat, iar bugetul municipal nu a beneficiat, pe parcursul ultimilor ani, de mijloace financiare destinate construcţiei de locuinţe. Problema locatarilor de pe str. Hajdeu e la evidenţă. Ei vor fi evacuaţi când vom avea fond locativ disponibil. Alte modalităţi de soluţionare a problemei nu există”.

Pretura Râşcani e mai sceptică şi mai categorică. „Primăria nu dispune de spaţiu locativ corespunzător nici pentru souţionarea problemelor extrem de compicate (evacuarea cetăţenilor din încăperile avariate, asigurarea cu locuinţe a famiiilor cu trei şi mai muţi copii, a invalizilor). Prin urmare, problema abordată de locatarii blocului de pe str. A. Hajdeu e una fără soluţii”.

Răspunsul este însoţit şi de o listă a cetăţenilor care au nevoie de ameliorarea condiţiilor de trai din fondul de stat. Lista include 1187 de persoane: 12 invalizi de război, 5 familii ale ostaşilor căzuţi, 33 invalizi din copilărie, l 72 grav bolnavi, 39 familii cu 5 şi mai mulţi copii etc. dintre persoanele incluse în listă cei mai mulţi sunt familiile domiciliate în case inutilizabile pentru trai, 527 persoane, printre care este şi familia Duliga.

„Când mai putea fi oprită construcţia edificiilor, toţi s-au făcut că nu ne aud. Acum, deşi recunosc că există probleme, ne acuză că nu ne-am adresat la timp, spunând că e ireal să ceară demolarea magazinului şi a centrului comercial. Noi, care locuim în spatele acestor edificii, suntem condamnaţi la moarte lentă. Nu cred că voi mai fi în viaţă până va ajunge şi rândul nostru pentru a primi apartamente de la stat. Pereţii din apartamentele noastre se ruinează tot mai mult din cauza umidităţii, iar noi riscăm să rămânem în drum”, spune decepţionată Elena Duliga, spitalizată din nou deoarece a suferit o criză de astm.

Svetlana PANŢA