BAC cu semne de întrebare în justiţie
Cei care au pierdut s-au supărat şi au lansat diverse acuzaţii. Victorioşii, în schimb, declară că totul s-a desfăşurat mai corect ca oricând. Membrii comisiei sunt gata să jure că nu au fost influenţaţi de nimeni în luarea deciziei. Toate astea în timp ce unor oameni cu experienţă în justiţie le-au fost confirmate pronosticurile lansate acum câteva săptămâni vis-a-vis de cei care vor ajunge în finală. Sub aceste auspicii s-a desfăşurat concursul naţional privind desemnarea celor trei candidaţi la postul de judecător la CEDO din partea R. Moldova.
Luni, 16 iulie, Comisia specială pentru selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător la CEDO, condusă de ministrul Justiţiei, Oleg Efrim şi din care făceau parte 16 membri, a anunţat cei trei candidaţi care se vor lupta în octombrie, în faţa membrilor APCE, pentru funcţia de judecător la CEDO din partea R. Moldova.
Primii trei, despărţiţi de un punct
Comisia a stabilit să nu facă public punctajul obţinut de concurenţi. Surse din cadrul Comsiei au declarat însă pentru ZdG că cele mai multe puncte le-a acumulat viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, care a primit puţin peste 12. Acesta este urmat de Valeriu Griţco şi de Mihail Buruiană, cu 11,07 puncte. Departe, la aproape două puncte, pe locul al patrulea, s-a clasat avocatul Eduard Serbenco, cu 9,33. Candidaţii au fost notaţi la două probe, oral şi scris. La interviu, candidaţii puteau acumula 10 puncte, la proba scrisă – 15. Punctajul final s-a format prin cumularea celor două note.
Înainte de şedinţă, Vitalie Nagacevschi, pe care mulţi îl vedeau în lista finală, atrăgea atenţia asupra faptului că din comisie fac parte angajaţi ai Ministerului Justiţiei (MJ), care îl pot favoriza pe viceministrul Vladimir Grosu. Nu se ştie dacă a fost sau nu aşa, cert este că Nagacevschi crede în continuare că a fost defavorizat. “Concursul, după mine, a fost organizat în asemenea mod ca, în primul rând, să nu ajung eu în lista celor trei. Am toate motivele să cred că astfel sunt pedepsit de Filat, pe motiv că nu am acceptat să-i fiu şiret la papuc şi pe motiv că, la vremea mea, am acceptat dosarele lui Plahotniuc”, crede acesta.
Doi câştigători, “ghiciţi” înainte de concurs
„Având în vedere componenţa comisiei, cine a pregătit testele şi faptul că niciun membru al comisiei nu a avut acces la ele în afară de cei de la MJ, unui observator independent, evident, i se va crea impresia că Grosu a avut acces la teste. De altfel, am certitudinea asta. În coridor, vorbeam cu el şi i-am reproşat asta. El mi-a spus: păi, testele nu au fost grele, fără a nega afirmaţia mea”, susţine Nagacevschi.
Vis-a-vis de corectitudinea concursului, îndoieli are şi un alt candidat, Vladislav Gribincea. “La prima vedere, procedura a fost clară. Rezultatele însă au fost prezise de cineva înainte de final, iar asta ar putea genera suspiciuni. Cred că ar fi bine ca scorul candidaţilor să fie făcut public”, crede acesta.
Gribincea s-a referit la afirmaţiile fostului viceministru al Justiţiei, Nicolae Eşanu, de la finalul lunii iunie. Acesta spunea că, din surse sigure, ştie doi dintre cei trei candidaţi finali, Vladimir Grosu şi Valeriu Griţco. Contactat de ZdG, Eşanu a refuzat să divulge sursa care i-a oferit informaţia ce s-a dovedit veridică, precizând doar că “a fost un concurs, rezultatele căruia erau predestinate”.
„Cei care fac gălăgie au avut la proba scrisă şi note de 0”
„Îmi pare foarte rău de prietenul meu Vitalie Nagacevschi, despre care consider că este cel mai bun candidat, dar care nu a trecut. Pot spune însă un lucru cert, totul a fost corect. La testul scris totul a fost codat. Nu am ştiut a cui lucrare o verificăm. Dacă cineva ar fi încercat să mă influenţeze, demisionam”, a declarat Igor Dolea, membru al Comisiei de selectare a candidaţilor.
„Personal, nu am fost influenţat. Pentru ceilalţi membri, nu răspund. În opinia mea, procesul a fost transparent şi corect”, ne-a spus deputatul Valeriu Munteanu, şi el membru al Comisiei.
„Concursul a fost transparent şi absolut imparţial. Totodată, proba scrisă, care a fost una dintre probele principale, a fost făcută după toate rigorile care sunt acum chiar şi la BAC. Lucrările au fost codificate şi închise în safeu. Mai apoi noi verificam o cifră. Nu ştiam ale cui sunt lucrările”, ne-a spus Tudor Deliu, alt membru al Comisiei.
„Nu a fost favorizat niciun candidat. Chiar am avut impresia că cineva a încercat să-l defavorizeze pe Vladimir Grosu, nu să-l favorizeze, pentru că el dădea răspunsuri mai bune ca alţii, dar era notat de unii membri mai slab. La proba scrisă, Grosu a obţinut cel mai mare punctaj de la întreaga comisie. Cu părere de rău, cei care fac mare gălăgie, au acumulat la proba scrisă şi 0, de la mai mulţi membri”, a precizat Deliu.
„Caii mor de drum lung, iar proştii de grija altora”
Cei trei finalişti pentru funcţia de judecător la CEDO, aşa cum probabil era de aşteptat, spun că nu au nicio pretenţie. “Eu nu împărtăşesc opinia că au fost nereguli. Nu spun asta pentru că am fost selectat, ci pentru că a fost totul obiectiv. A fost o comisie profesionistă, care s-a comportat amabil şi profesionist. Consider că a fost cea mai obiectică comisie din câte au existat, pentru că am mai candidat şi anterior. Referitor la bârfe şi zvonuri, aş spune un vechi proverb: Caii mor de drum lung, iar proştii de grija altora”, a precizat avocatul Valeriu Griţco.
„Nu am văzut nimic care putea fi calificat drept incorect. Peste tot în Europa ministrul Justiţiei face parte sau chiar prezidează aceste comisii. Peste tot agentul guvernamental face parte din comisie, pentru că ştie cel mai bine practica CEDO şi îi poate informa pe ceilalţi membri ai comisiei despre corectitudinea răspunsurilor”, susţine Vladimir Grosu.
Referitor la acuzaţiile lui Vitalie Nagacevschi, Grosu spune: “Cred că inventează deja prea multe. Mai bine s-ar pregăti mai bine de examene şi ar demonstra comisiei inversul a ceea ce a arătat. Sigur că nu am avut acces la teste. E o minciună”, a remarcat acesta.
Mihai Buruiană, cel de-al treilea finalist, a refuzat să se pronunţe, pe motiv că “în această situaţie nu pot spune nimic, pentru că nu am timp. Poate altă dată”.
Tănase: Două detalii care nu pot fi neglijate
Alexandru Tănase, ex-ministru al Justiţiei, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, care criticase anterior procedura de desemnare a candidaţilor, spune că, “din punct de vedere profesional, nimeni nu cred că le poate reproşa ceva acestor persoane. Dar, printre criteriile care sunt înaintate de Consiliul Europei, e unul care nu poate fi neglijat şi care se referă la experienţa judiciară în calitate de judecător. Anterior, a fost restituită o listă a judecătorilor la CEDO din partea R. Moldova anume din acest motiv. Mai e un detaliu sensibil, care a fost, probabil, trecut cu vederea. În listă nu se regăseşte nicio femeie, lucru contrar politicilor europene despre echilibrul genurilor. Cred că ar fi fost bine dacă în componenţa dată se regăsea şi o femeie”, a precizat Tănase.
Vitalie Nagacevschi, persoană cu o mare experienţă de avocat la CEDO, atrage atenţia şi asupra faptului că “dl Grosu ar putea avea probleme, pentru că, până nu demult, a fost agent guvernamental. Anume în acea perioadă, guvernului i-au fost comunicate peste 500 de dosare. În aşa caz, el nu va putea să participe la examinarea acestor 500 de dosare şi pe aceste dosare va trebui să fie cooptat un judecător ad-hoc. Din câte mi se pare, legat de dl Grosu sunt şi dubii la integritatea sa morală”, a precizat avocatul.
“Înainte de a fi agent guvernamental, am fost şi petiţionar la CEDO. Am experienţă şi de avocat, şi de reclamant la CEDO. Şi dl Poalelungi, care a fost anterior judecător CEDO, judecător la CSJ, s-a abţinut de la judecarea cauzelor pe care se pronunţase când era în altă funcţie. La fel s-ar putea întâmpla şi în cazul meu. Sunt situaţii în care foşti agenţi guvernamentali au ajuns judecători la CEDO. Ei se abţin de la judecarea cauzelor în care au participat anterior în altă calitate procesuală”, a spus Grosu.
Dacă unul nu e eligibil, toţi sunt respinşi
Cât despre integritatea morală a lui Grosu, Nagacevschi s-a referit la faptul că, pe când era agent guvernamental, bunăoară, în cazul Andrei Taraburcă, tânăr maltratat la 7 aprilie 2009 de poliţie, acesta susţinea că tânărul nu ar fi fost torturat.
Vitalie Nagacevschi declara anterior pentru ZdG că “în 2008—2009, când era pericolul comunist cel mai mare, un copil de-al meu a fost bătut, altul a fost arestat, împotriva mea a fost pornit dosar penal. Între timp, Vladimir Grosu era agent guvernamental la CEDO şi expedia scrisori prin care infirma tortura în cazul victimelor evenimentelor din aprilie 2009”. “Eu cu Vladimir Grosu, privind dosarele din 7 aprilie, am colaborat foarte bine”, spune, însă, Alexandru Tănase.
Cert este că, dacă APCE va ajunge la concluzia că cel puţin unul din cei trei candidaţi nu este eligibil, întreaga listă va fi respinsă. “Nu ştiu ce va hotărî APCE, dar în cazul în care eventual vor fi solicitate alte candidaturi, cred că trebuie formată o altă comisie. Eu nu voi participa, deoarece, probabil, ceva s-a făcut incorect”, a spus Igor Dolea.
Victor MOŞNEAG
