Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Comrat: Violenţa în familie -…

Comrat: Violenţa în familie – dialog deschis

Violenţa în familie rămâne, în mare parte, un subiect închis pentru discuţii. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în mediul rural, 7 femei din 10 cel puţin o dată în viaţă au fost supuse violenţei sub orice formă: fizică, psihologică, verbală etc. Acestea se tem însă să vorbească despre această problemă, pentru că nu-şi cunosc drepturile sau pentru că nu au încredere în instituţiile publice.

Pe data de 6 decembrie, în cadrul campaniei „16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen”, la Comrat, au fost organizate dezbaterile publice la tema „Prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei”. La evenimentul organizat de UN Women în cooperare cu Asociaţia Telejurnalistilor Independenţi, au participat tineri din localitate, care şi-au expus opinia şi au discutat cu experţii la această temă.

A gustat violenţa odată cu laptele matern

Stepan, student în anul I, Facultatea de Drept, Comrat, îşi aminteşte că a fost deseori martorul violenţei fizice atunci când tatăl său ridica mâna asupra mamei sale. Pe de o parte, el îşi justifică tatăl prin absenţa unei educaţii corespunzătoare. “Bunelul de pe linie paternă, de asemenea, o bătea pe bunica. Dacă acest fenomen – violenţa – n-ar fi fost prezent în familia tatălui meu, nu şi-ar fi găsit loc nici în familia noastră. El a dobândit această violenţă odată cu laptele matern”, îşi dă cu părerea tânărul.

Prezent la dezbaterea publică care a avut loc în incinta Bibliotecii regionale din Comrat, Stepan s-a bucurat să audă opinia colegilor săi – băieţi şi fete, cu privire la posibilităţile de prevenire dar şi de combatere a violenţei în familie. Împreună cu alţi tineri prezenţi la eveniment, s-au referit la problema stereotipurilor din societate şi la lacunele de educaţie în familie şi în instituţiile de învăţământ.

Stepan consideră că, în R. Moldova, problema violenţei este una actuală, deoarece “de mici copii suntem învăţaţi că bărbatul este cel care decide în familie. Însă, deseori, bărbaţii îşi rezolvă problemele de serviciu agresând soţiile acasă. Această situaţie nu poate continua. Femeile trebuie să lupte pentru drepturile lor”. În acest sens, Nicolai Stoianov, adjunctul Başcanului Autonomiei Găgăuze, consideră că soluţionarea acestei probleme ar putea începe încă în şcoală: “În programul şcolar pentru clasele liceale ar trebui incluse discuţii la tema respectivă. Nimeni nu are dreptul la un act de violenţă împotriva altei persoane, fie femeie, bărbat, o persoană în etate sau un copil”.

Fenomen actual, reacţii tardive

Corneliu Eftodi, analist de program, Programul UN Women “Abilitarea economică a femeilor”, a subliniat că fenomenul violenţei împotriva femeilor nu este un fenomen specific anume R. Moldova, ci e o problemă a tuturor ţărilor lumii, pe când micşorarea indicilor violenţei este un efort care reuşeşte în special statelor care depun eforturi pentru democratizarea societăţii. “Este important ca femeile/fetele să nu tacă în cazul în care se confruntă cu o astfel de problemă în familie, pentru că această problemă poate fi eliminată doar prin intermediul unui dialog deschis, prin transparenţă”. Astfel, Corneliu Eftodi a îndemnat tinerii să se pronunţe la subiectul zilei. Reacţiile acestora nu au întârziat.

Elena, studentă în anul I, Facultatea de Drept a Universităţii din Comrat, consideră că discuţiile pe marginea problemei violenţei în ţara noastră sunt foarte binevenite, deoarece, anterior, auzea despre astfel de discuţii doar peste hotare. Ea consideră că femeile trebuie să cunoască cât mai multe informaţii despre drepturile lor, dar şi despre posibilităţi de a se apăra în situaţii de violenţă. “Problema este actuală şi la noi, mai ales în zonele rurale. Femeile nu ştiu unde pot să se adreseze sau se tem că soţul violent, după ce va fi eliberat (în cazul în care este arestat), va reveni mai înrăit decât anterior. Un rol fundamental, în acest caz, îi revine statului, care trebuie să ofere victimelor violenţei cât mai multe oportunităţi de a-şi continua viaţa cât mai departe de agresor şi să nu fie lăsate singure faţă-n faţă cu această problemă”.

Vasilisa Pometcova, şefa Bibliotecii pentru copii, Comrat din consideră că această discuţie este foarte oportună, poate chiar puţin tardivă.  “Acest fenomen n-a apărut recent, doar că nu se discuta despre el. Femeia de astăzi a învăţat că are aceleaşi drepturi ca şi bărbatul şi că, în familie, trebuie să fie egalitate”, opinează ea.

Potrivit datelor statistice, în 2011, au fost supuse violenţei fizice, psihologice sau sexuale din partea soţului/partenerului 18,8% dintre femeile din zonele urbane şi 33,1% dintre femeile din zonele rurale.

Olga BULAT