Companiile de construcţii, ca ciupercile după ploaie

230-caldireDacă acum câţiva ani procesul de dare în exploatare a noilor locuinţe se tergiversa din “motive organizatorice”, aşa cum spun experţii, în prezent multe dintre companiile de construcţii îşi suspendă lucrările din cauza crizei. Antreprenorii mai ingenioşi au găsit o altă soluţie – gajarea imobilelor cu sute de apartamente unde deja locuiesc familii, care, din cauza întârzierii lucrărilor, nu au acte de proprietar. Astfel, după ce au alocat bani în locuinţe încă neconstruite, iar companiile de construcţii au depăşit termenul limită de dare în exploatare a blocurilor de locuit, mulţi investitori ajung cu contracte expirate şi cu proprietăţi imobiliare doar pe hârtie.

Acum 3 ani, zeci de familii găsiseră un anunţ într-un ziar de publicitate, care promitea apartamente noi, la preţ avantajos. Blocul de la Ciocana, str. Ion Dumeniuc, 14, urma să aibă 9 etaje, fiind ridicat pe un fundament vechi. Pentru că oferta părea promiţătoare, oamenii nu au stat prea mult pe gânduri, semnând contracte cu firma de construcţii. “De fapt,  în oraş, preţurile erau ceva mai mici, dar am acceptat să investim în acest bloc, deoarece urma să fie dat în exploatare în 2006”, explică Silvia Vozian care, în 2005, a achitat 380 de euro pentru 1 m. p. de locuinţă.  “Când am investit banii, erau construite 4 etaje. Ni s-a spus că vom locui într-un bloc cu 9 etaje. Mult mai târziu, am descoperit 11 etaje, iar spre final am fost anunţaţi că blocul va avea 16 etaje”, mai spune Vozian.

Fără acte de proprietar

Nemulţumiţi, locatarii au mers la compania cu care au semnat contractele – “Locuinţe pentru Toţi”. La sediul întreprinderii, locatarii au aflat că, de fapt, “Locuinţe pentru Toţi” s-a ocupat doar de vânzarea câtorva zeci de apartamente achiziţionate de la o altă companie de construcţii, “Maconst – Prim”, responsabilă de lucrările de pe str. Ion Dumeniuc, 14. Acolo, au aflat de fapt că “Locuinţe pentru Toţi” a cumpărat de la “Maconst-Prim” la un preţ mai avantajos 80 de apartamente, dar văzând că ridică mai multe etaje, au renunţat la 11 dintre acestea. “Deşi ne-am resemnat că blocul are 16 etaje şi am achitat integral suma de bani, până în prezent nu avem niciun act care ar demonstra că suntem proprietarii locuinţelor”, explică Natalia Muntean, o altă locatară de pe str. Ion Dumeniuc, 14.  “În 2005, când am investit banii, ştiam că şantierul era pus în gaj pentru captarea  resurselor financiare. Culmea e că acest bloc a fost pus în gaj şi în octombrie 2008, când eram deja stabiliţi aici”, mai spune femeia.

Într-adevăr,  “Eximbank” a încheiat contract cu “Maconst – Prim”, care avea o datorie de peste 10 mil. de lei. Pentru a garanta că va restitui banii, “Maconst – Prim” a pus în gaj blocul de la Ciocana. Până săptămâna trecută, acest lucru a constituit o piedică, pentru familiile care au investit în locuinţe, la obţinerea actelor de proprietar.

Solicitaţi de ZdG, responsabili de la Departamentul creditare al “Eximbank” au spus că e absolut legal şi nu ar fi o barieră ca o bancă să ia în gaj un bloc locativ în care s-au stabilit mai multe familii. “Blocul se ia în gaj cu acordul proprietarului”, spun cei de la “Eximbank”.

Pe de altă parte, Vitalie Cojocaru, de la “Maconst-Prim”, a negat că locatarii de pe str. Ion Dumeniuc, 14 nu ar avea acte de proprietar. Acesta a insistat să afle cine sunt sursele noastre. Supărat, ne-a indicat că ar trebui să alegem “un alt tact”. “Da’ de ce apa e udă?”, ne-a răspuns el, printr-o întrebare.

Fără o locuinţă

Tatiana C. din Chişinău ne relatează alt caz. “Am încheiat contract cu “Locuinţe pentru Toţi”.  Îmi doream un apartament pe str. Alba-Iulia”, explică ea. “Conform prevederilor contractuale, casa urma să fie dată în exploatare la sfârşit de mai 2009. De fapt, în vara anului 2008, am remarcat că, deşi rămânea mai puţin de un an până la darea în exploatare a casei, lucrările erau suspendate, aflându-se în etapa din momentul semnării contractului, septembrie 2007. Era doar groapa pentru fundaţie şi ceva beton turnat, care nu depăşea nivelul zero al casei. Acest lucru ne-a îngrijorat, iar la companie mi s-a spus că firma lucrează la alt bloc, pe str. Decebal, şi că, după ce termină lucrările acolo, vor trece pe şantierul de pe Alba-Iulia”, spune femeia.

Bineînţeles, discuţiile cu responsabilii companiei nu au liniştit-o pe Mariana. “În toamna anului 2008, după ce mai multe canale TV au relatat despre protestele locatarilor de pe Alba-Iulia, care nu acceptau construcţia acestei case, am înţeles că e vorba despre un litigiu juridic, cazul fiind examinat în judecată”, mai spune femeia.

După aceste evenimente, a discutat cu reprezentanţii companiei despre relaţiile lor contractuale. I s-a propus să schimbe apartamentul de la Buiucani pe unul de la Ciocana, str. Ginta Latină, 19/5. “Blocul de la Ginta Latină era deja ridicat, avea acoperiş şi, parţial, ferestre”, spune Mariana Tănase.

La acel moment i s-a părut că aceasta e cea mai bună soluţie. “Nu mă gândeam să retrag banii pentru că, la semnarea contractului, 1 m.p. de locuinţă valora 550 de euro, iar la apariţia litigiului preţul crescuse până la 750 de euro”, spune ea.

Elena Bejenaru, de la Direcţia Locuinţe a Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, ne-a spus că tergiversartea dării în exploatare a blocului ţine de relaţiile celor care au încheiat contractul. “Ministerul nu participă la semnarea contractelor”, a precizat funcţionara.

“Companiile de construcţii – ca ciupercile după ploaie”

Dorin Caşenco, directorul “Locuinţe pentru Toţi”, a recunoscut existenţa unui litigiu la Alba-Iulia. “Deşi Primăria ne-a oferit acest lot, locatarii din casele vecine se opun construcţiei blocului. Iată de ce le-am propus unora, cu care aveam încheiate contracte, să meargă pe str. Ginta Latină”, mai spune Caşenco. Potrivit lui, blocurile de pe străzile Decebal şi Ginta Latină sunt gata în proporţie de 70-80 la sută.

Totuşi, din cauza crizei, lucrările de construcţie au loc ceva mai lent. “La momentul apariţiei unei cereri exagerate, perioada 2003-2005, R. Moldova pierduse deja 90 la sută din industria constructoare, cu tot cu utilaje, baze de producere etc. În 2005, în R. Moldova activau vreo 15 uzine de beton. Cererea era atât de mare, încât nu se reuşeau livrările; tot din acest motiv, producătorii făceau orice cu preţurile”, explică Dorin Caşenco problemele de pe piaţa imobiliară.

“Pe o piaţă imobiliară normală, rolurile sunt divizate: cineva vinde apartamente, cineva construieşte, iar al treilea produce materiale de construcţie”, descrie Caşenco situaţia companiilor de construcţii, care şi-au asumat mai multe sarcini. “Companiile de construcţii au apărut ca ciupercile după ploaie, creându-se o disproporţie”, explică el.
Caşenco spune că nu managementul prost ar fi de vină. “În 2006, viziunea asupra dezvoltării în acest domeniu era alta. Nimeni nu se aştepta la o criză mondială care să afecteze cererea în UE şi să se răsfrângă şi asupra R. Moldova. Nimeni nu se aştepta că, făcând vânzări de 10-20 mil. de lei pe lună, vom ajunge în situaţia în care vânzările lunare vor fi zero. Nu sunt afectaţi doar cei care au investit bani în locuinţe, companiile de construcţii mai au şi un personal numeros, care, la moment, a rămas fără venituri. Nu putem influenţa persoanele plecate peste hotare, care îşi sună apropiaţii din R. Moldova şi le spun să ţină banii sub saltea. E o problemă care a afectat întreg sistemul de la noi”, explică Dorin Caşenco. Deşi mai multe companii de construcţii, pentru a atrage resurse financiare, pun în gaj blocurile pe care le-au ridicat, potrivit lui Caşenco, “Locuinţe pentru Toţi” nu optează pentru o astfel de metodă. “Sub acest aspect, clienţii noştri sunt mai protejaţi, dar sunt mai dezavantajaţi din alt punct de vedere. Nu am luat credite, dar nici lucrul nu a mers prea bine”,  spune el, referindu-se la casele de pe Decebal şi Ginta Latină. Potrivit lui, acestea nu aduc beneficii, ci pierderi, preţurile crescând cu mult pe timpul derulării contractelor.

În construcţii – bani uşor şi rapid?

Potrivit expertului imobiliar Lilian Ciupac, pe piaţa imobiliară din R. Moldova sunt aproximativ 100 companii de construcţii, 60 dintre acestea fiind active, iar 40 mai puţin active. Potrivit lui, pentru că construcţiile erau considerate afaceri profitabile, mulţi au început să construiască fără a avea cunoştinţe elementare în domeniu. “Managementul companiilor este redus. Construcţia unui bloc locativ e o chestiune complexă. Se consideră că din construcţii se pot face bani uşor şi rapid. Atâta timp cât vânzările au mers bine, lucrurile au stat bine, şi atâta timp cât vânzările merg prost, lucrurile stau prost”, mai explică Ciupac.

El spune că nu cunoaşte niciun proiect în Chişinău care ar fi fost terminat la timp. “Pe timpurile bune erau întârzieri de minimum un an. Nu cunosc proiect în Chişinău care s-a dat în exploatare la timp. Acum a mai intervenit şi problema financiară, pe lângă cele organizatorice”, mai spune Ciupac.

Expertul afirmă că mulţi cetăţeni au achiziţionat apartamente fără a citi contractele. “Lumea nu-şi pune întrebări când cumpără, ci doar atunci când apar probleme în relaţiile cu companiile de construcţii”, opinează el, precizând că cei care doresc apartamente noi ar trebui să fie mai atenţi la semnarea contractelor, dar nu atunci când au achitat 80% din sumă. Ciupac consideră că ultimele modificări ale Legii Cadastrului Bunurilor Imobile (2008) reduc riscurile. “Atunci când încheie un contract de investiţii, actul se înregistrează la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi oamenii pot cere apartamentul oricând, chiar dacă blocul nu este finisat”, explică Ciupac.

Cât despre gajarea blocurilor, expertul crede că e o problemă a băncilor. “Neştiind câte apartamente din bloc sunt vândute, cum îl poţi lua în gaj? Achitând 30 de mii de euro pentru un apartament, reiese că daţi bani cu împrumut ca să vă construiască apartamentul. Compania de construcţii, însă, pune apartamentul în gaj. Deci, oferă în gaj acelaşi apartament pentru care deja aţi plătit. Reiese că există doi creditori la acelaşi obiect de gaj”, explică Lilian Ciupac.

N.B. Locatarii ne-au solicitat anonimatul de teama că nu vor primi actele de proprietar pentru locuinţele în care au investit zeci de mii de euro.

Anastasia NANI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. elena

    Am procurat un apartament in Ialoveni, un bloc construit de rom-prim srl http://construct.md/CompanyInfo.aspx?Id=8c55f03a-0adc-47c9-8b4e-42c6d3992bb1

    am achitat integral in 2007, in contract se spunea ca darea in exploatare va fi pe 1 iunie 2008.
    In contract erau scrise o multime de conditii numai in cazul in care nu platim. La intrebarea mea ce se intimpla daca ROM-PRIM nu va reusi sa dea in exploatare in termenul stabilit, ei au raspuns: noi va garantam ca va fi dat in teremnul din contract.
    dar de careva despagubiri ceva nici nu poate fi vorba.
    Astazi este trecut de 1 iunie 2009 dar casa nu este data in exploatare inca.
    Intirzierea cu un an a termenului contractului poate fi doar in moldova.

    Vorba aia si f*t*ta si cu banii luati

  2. liliana

    oamenii se poartă foarte loial cu ei. Acesti aferisti merita pedepsiti in vazul tuturor cum se facea pe vremuri de demult, ca sa fie de invatatura si celorlalti. Este regretabil ca Filat a promis ca se va lamuri cu problele’mele astea, dar… se vede ca pe dinsii ii intereseaza numai una: cum sa nimereasca la cirma tarii. Da, Filat tot este implicat in problemele astea impreuna cu Locuinte pentru toti. Si ne pare rau, ca asa afiristi nimeresc ca deputati in Parlament, si tind la conducerea tarii.

  3. Doina

    Am cumparat un apartament cu o camera la etajul 10, la Domeniuc 14, apoi, asa, Domnul Vitalie Cojocaru m-a ridicat in nouri, la etajul 12… Nu am reusit sa fac nimic, e prea ,,flamand” Domnul Vitalie Cojocaru…. Inca am platit in plus, vreau sa specific, de doua ori balconul, si mai vroia 200 de euro pentru benzina, pentru cà, chipurile, mi-a facut actele pe casa, apropo, si pe alea am dat bani grei, cà imi zicea ,,Stai atenta sa nu pierzi si apartamentul…”. Hoti!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *