Comision de milioane

Cei 50 de bănuţi sau un leu pe care îi percep băncile comerciale la achitarea unei singure facturi nu sunt mulţi bani, am putea spune chiar foarte puţini, în comparaţie cu suma care figurează în bonul propriu-zis. Dar dacă luăm în considerare faptul că, lunar, doar în mun. Chişinău sunt eliberate circa un milion de facturi, atunci suma comisionului reţinut de bănci atinge o cifră fabuloasă.

Problema comisionului perceput de băncile comerciale la achitarea facturilor pentru diverse servicii a fost readusă în actualitate de prim-ministrul Vlad Filat. „Vă rog frumos, clarificaţi-vă cu poşta (Poşta Moldovei, n.r.) şi cu Banca (Banca de Economii, n.r.)”, s-a adresat Filat subalternilor, ca urmare a faptului că instituţiile menţionate au introdus tariful de un leu pentru fiecare factură achitată de contribuabili. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, prim-ministrul a făcut acest lucru în baza mai multor plângeri ale cetăţenilor.

Cauza – venituri mici

Potrivit lui Ion Mărgineanu, directorul ÎM “Infocom”, instituţia achită băncilor pentru încasarea bonurilor de plată perfectate de ei în baza contractelor încheiate cu acestea şi, în principiu, cetăţenii nu ar trebui să plătească suplimentar. Precizăm că “Infocom” facturează 63% din fondul locativ al mun. Chişinău pentru SA “Termocom”, SA “Apă-Canal”, Regia “Autosalubritate”, ÎMS “Liftservice”, ÎS “Radiocomunicaţii, SRL “Extindere”, “Reţelele Electrice Chişinău” şi gestionarii fondului locativ de diverse forme de proprietate.

Ion Mărgineanu spune că cetăţenii nemulţumiţi de comision au sesizat întreprinderea încă în 2007. Ulterior, “Infocom” s-a adresat băncilor pentru a clarifica problema taxei. Într-un răspuns adresat întreprinderii la 21 noiembrie 2007 se spune că introducerea comisionului este motivată de veniturile modeste, care nu acoperă cheltuielile suportate de bancă în procesul de recepţionare a facturilor.

În acelaşi răspuns “Infocom” este informat că, “pentru 6 luni ale anului curent, Banca a obţinut un venit în mărime de doar 65,6 mii lei de la încasarea plăţilor în favoarea dvs., care nu acoperă cheltuielile de întreţinere a personalului (fondul social, asigurarea medicală ş.a.), Banca fiind supusă şi altor cheltuieli (întreţinerea sistemului informaţional, amortizarea ş.a.)”. În final, Ana Gheorghiu, prim-vicepreşedintele băncii comerciale, speră că “dvs. vă veţi referi cu înţelegere şi veţi accepta acţiunile băncii privind încasarea plăţilor de la populaţie în favoarea prestatorilor de servicii locativ-comunale”.

Circa 700 de pensii

Calcule elementare ne demonstrează că băncile comerciale care percep comision la achitarea facturilor obţin un profit substanţial. Lunar, ÎM “Infocom” perfectează circa 400 mii de bonuri de plată, la care suplinim şi facturile eliberate de SRL “Chişinău Gaz”, ÎCS “Union Fenosa” SA şi SA “Moldtelecom”. În linii mari, fără a lua în calcul facturile pentru internet, telefonie mobilă, televiziune prin cablu etc., numărul bonurilor perfectate lunar, doar în Chişinău, atinge cifra de un milion(!).

Potrivit mai multor furnizori de servicii, circa 10% dintre clienţi preferă să achite factura direct la ei, evitând comisioanele bancare. Astfel, rămân 90%. Dacă presupunem că, dintre aceştia, doar jumătate achită bonurile de plată la băncile care percep comision, rezultă că venitul lunar al acestora, luate împreună, e de circa 450 mii de lei, adică pensia a circa 700 de bătrâni.

În prezent, în R. Moldova, şase din nouă bănci comerciale licenţiate nu percep comision la achitarea facturilor comunale.

Serviciu plătit dublu

De fapt, problema comisionului perceput de bănci la achitarea facturilor a intrat în vizorul autorităţilor mai demult. La 9 martie 2009, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) a emis un comunicat de presă, anunţând că, “în procesul de investigare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale, s-a sesizat că unele bănci percep de la consumatori comisioane suplimentare pentru serviciile de recepţionare a plăţilor comunale. Informaţia obţinută în procesul investigării indică la semnele perceperii de către băncile comerciale a unei plăţi duble pentru unul şi acelaşi serviciu, lucru ce poate fi calificat ca lezare a intereselor legitime ale consumatorilor”.

După cum ne-a declarat Valeriu Burlea, şeful Direcţiei Cercetare din cadrul ANPC, instituţia a fost sesizată despre această problemă în octombrie 2008, de către Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor din cadrul Serviciului Standardizare şi Metrologie, unde s-au adresat mai mulţi cetăţeni.

“Ultima speranţă” – Procuratura

“În procesul investigaţiei au fost contactate o serie de bănci, respectiv şi furnizorii sau agenţii economici care prestează nemijlocit serviciul, şi au fost solicitate materiale ce ţin de examinarea cazului”, relatează Valeriu Burlea. Potrivit acestuia, concluzia Agenţiei e că o serie de bănci percep un comision dublu, atât
de la consumatorul final, cât şi de la furnizorul de servicii.

Cu toate acestea, Valeriu Burlea spune că, “după ce s-a analizat toată informaţia recepţionată, s-a constatat că acţiunile băncilor comerciale nu cad sub incidenţa legislaţiei concurenţiale”.

Potrivit aceleiaşi surse, la mijocul lunii curente ANPC a luat decizia de a sesiza Procuratura Generală, care urmează să examineze cazul şi să se pronunţe.

Am încercat să aflăm şi opinia Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM) vizavi de acest subiect. La sediul instituţiei am fost anunţaţi că Dumitru Ursu, preşedintele ABM, se află în concediu şi că doar el este “împuternicit” să facă declaraţii, din care cauză ni s-a sugerat să-i trimitem întrebările prin e-amail, lucru pe care l-am şi făcut luni, 19 ocotmbrie. Până miercuri seara nu am primit vreun răspuns.

Nicolae CUŞCHEVICI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *