Cojile de migdale şi hrişcă, transformate în energie verde

Energia regenerabilă devine tot mai populară în R. Moldova. Treptat, cu paşi mici şi cu sprijinul Uniunii Europene, moldovenii învaţă să transforme deşeurile în energie verde, care nu dăunează mediului, încălzeşte casele şi reduce cheltuielile.

De acest lucru s-a convins şi Dumitru Asoscov, un tânăr antreprenor care produce peleţi şi brichete. Inspirat de succesul altor producători şi din dorinţa de a rămâne acasă, lângă familie, Dumitru împreună cu un prieten au pus pe roate o afacere care, la trei ani de la lansare, le asigură nu doar confort financiar, dar şi satisfacţie morală pentru contribuţia la reducerea consumului de energie fosilă şi sporirea securităţii energetice a ţării.

„Am învăţat să fac bani din deşeuri”

„Am vrut să rămân acasă, alături de familie. Totodată, am făcut tot posibilul ca să valorific potenţialul pe care îl oferă ţara noastră. Am învăţat să fac bani din deşeuri, transformându-le în energie verde”, spune Dumitru.

„Aveam o tâmplărie. Vedeam cum rămâne rumeguşul de lemn, cu care nu ştiam ce să facem, atunci mi-a şi venit ideea să producem brichete. Ulterior, am decis să diversificăm materia primă şi am căutat şi alte deşeuri vegetale ce pot fi folosite. În cele din urmă, după ce am folosit cojile de nuci, de floarea-soarelui, ne-am oprit la cojile de migdale şi hrişcă”, povesteşte bărbatul. Astfel, la întreprinderea la care lucrează 25 de angajaţi, au fost produse peste 300 de tone de brichete din acest amestec de coji şi nu numai.

„Dacă vrem să fim căutaţi şi produsele noastre să fie cumpărate şi în alte ţări, trebuie să oferim ceea ce caută cumpărătorul, şi aceste produse să fie de cea mai bună calitate. De aceea, am ţinut foarte mult să testăm brichetele la laboratorul pentru biocombustibili solizi de la Universitatea Agrară de la noi”, povesteşte Dumitru.

Tot la acest laborator performant a fost testat şi cărbunele de lemn, obţinut prin piroliză (proces de descompunere a substanţelor organice în condiţiile unei temperaturi înalte şi de nepătrundere a aerului, n.r.). De aici a apărut ideea de producere a energiei electrice pe baza gazelor eliberate în procesul de piroliză. „Primul beneficiar vom fi chiar noi. Vom utiliza energia pentru alimentarea halei şi a întregului proces de producere, dar şi pentru necesităţile clădirii în care lucrăm”, spune bărbatul.

Plantele energetice – noua sursă de materie primă

Cererea de biocombustibil este în continuare mare, de aceea producătorii se gândesc la noi surse de materie primă. „Acum suntem în căutarea unor terenuri agricole pe care vrem să sădim plante energetice, în special salcie energetică, care generează o cantitate mare de masă lemnoasă. Aceasta ne va asigura cu propria materie primă, astfel vom tăia din costul de producere a biocombustibilului şi nu vom mai depinde de cineva”, explică Dumitru.

Dumitru Asoscov împreună cu un prieten au lansat, în urmă cu trei ani, o afacere de producere a energiei verzi. La întreprindere lucrează 25 de persoane

Producătorii de biocombustibil au reuşit să exporte brichete în mai multe ţări din Europa, în special după ce au obţinut certificatul calităţii. „Înainte trebuia să mergem în Cehia ca să ne testăm produsele. Acum, însă, ne putem adresa la Laboratorul din Moldova. Noi folosim tot felul de materie primă, de aceea trebuie să înţelegem foarte clar care este compoziţia perfectă pentru brichetele de calitate, care vor încălzi bine şi nu vor lăsa multă cenuşă”, subliniază Asoscov.

Laboratorul modern de „acasă”

„Producătorii noştri au învăţat să facă din reziduuri brichete de calitate foarte bună. Datorită acestui laborator modern, construit din banii Uniunii Europene, reuşim să ajutăm producătorii autohtoni. Doar aşa putem să avem succes, când ştiinţa este aproape de producător, iar producătorul este aproape de ştiinţă. La noi se poate adresa oricine, ca să se asigure de calitatea produsului său. Rezultatele sunt gata în mai puţin de zece zile”, remarcă Grigore Marian, directorul Laboratorului pentru biocombustibili solizi din cadrul Universităţii Agrare.

Grigore Marian, directorul Laboratorului pentru biocombustibili solizi, povestește despre elementele de bază pentru obținerea unui biocombustibil bun

„Producătorii de biocombustibil pot accesa noi pieţe de desfacere având probată calitatea acestuia prin testele de laborator. În lipsa lor, este dificil să intri pe piaţa europeană cu cerinţe rigide de calitate. Testele de laborator ajută şi consumatorii să cumpere biocombustibil pe potriva tipului de cazan de care dispun şi să beneficieze de eficienţă sporită în utilizarea acestuia”, susţine Sergiu Robu, consultant naţional în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

Cerinţele privind calitatea biocombustibilului au fost armonizate cu cele ale Uniunii Europene în anul 2012, când Moldova a adoptat 37 de standarde naţionale privind calitatea biocombustibililor solizi şi Regulamentul cu privire la biocombustibilul solid, care prevede necesitatea certificării acestuia. Astfel, biocombustibilul livrat consumatorilor este însoţit de o etichetă pe care sunt descrişi principalii parametri, precum umiditatea, cenuşa, puterea calorică netă, densitatea, conţinutul chimic etc.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *