Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Circa 90% dintre contoarele de…

Circa 90% dintre contoarele de apă instalate în apartamente nu corespund standardelor

Circa 90% dintre contoarele de apă instalate în apartamentele chişinăuienilor nu corespund standardelor tehnice valabile în R. Moldova. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii de la Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM) în cadrul unei mese rotunde, desfăşurată la 22 decembrie, cu participarea experţilor din domeniul apei. Tema calităţii contoarelor a fost discutată în repetate rânduri şi la diverse nivele, dar rezultatele se mai lasă aşteptate.

Polemica la acest subiect a început încă la sfârşitul anilor ‘90, odată cu derularea procesului de contorizare a apartamentelor. Astăzi constatăm că, din cauza contoarelor neconforme standardelor, furnizorii de apă suportă mari pierderi financiare. Cine se face vinovat, cine a suportat pierderile în urma instalării apometrelor necalitative şi cine a avut şi mai are de câştigat?

Dar s-o luăm de la capăt. La sfârşitul anilor ‘90, când a început contorizarea locuinţelor, în R. Moldova nu erau adoptate încă standardele tehnice corespunzătoare. Din această cauză, oferta făcută utilizatorilor era constituită din modele de aparate de măsură de cea mai proastă calitate. Pe parcursul anilor, s-a demonstrat că acestea nu corespund nici pe departe parametrilor tehnici, determinaţi între timp. Standardele tehnice corespunzătoare au fost aprobate, în R. Moldova, în anul 2000, fiind, practic, trase la indigo din prevederile standardelor tehnice valabile în România, dar care, la acel la moment, nu erau conforme situaţiei reale de la noi. Regulile „împrumutate” nu au fost ajustate la rigorile actelor normative în vigoare pe atunci în R. Moldova. Ce înseamnă acest lucru? Standardele utilizate în România stabilesc cert că toate achitările sunt efectuate în conformitate cu indicele de pe contorul de la branşament, consumatorii având obligaţia să achite proporţional volumele de apă aferente indicaţiilor contoarelor repartitoare. Problema constă în faptul că, chiar dacă standardul românesc a fost preluat integral, actele normative ale R. Moldova nu presupun achitarea volumelor aferente de apă. Din cauza acestei „scăpări”, făcute intenţionat, furnizorii de apă din R. Moldova au suportat şi continuă să suporte pierderi financiare enorme. Numai SA „Apă-Canal Chişinău”, din această cauză, a suportat, până în prezent, pierderi financiare de peste 200 mil. lei.

De fapt, INSM a certificat repartitoarele de apă drept contoare de clasa A şi B, bune de comercializat. Admiterea în exploatare a acestor tipuri de apometre a condus la formarea diferenţei de volum, deoarece ele au o marjă de eroare excesivă, pot fi supuse influenţei câmpului magnetic şi pot fi manipulate destul de uşor din exterior. În consecinţă, pierderile suportate de către furnizor, reflectate în facturile de plată sub formă de diferenţă de volum în blocurile locative, constituie 35%.

Asta ar însemna, cu alte cuvinte, că de la peretele blocului locativ şi până în apartamente, pe o distanţă de doar circa 30 m, se pierde aproximativ tot atâta apă, cât pierde SA „Apă-Canal Chişinău” de la captarea apei din priza Nistru până la pereţii blocurilor locative. Pe această distanţă, lungimea totală a reţelelor de apă constituie 1600 km, iar pierderile de apă mai includ alimentarea autocisternelor pentru pompieri şi pierderile tehnologice legate de exploatarea obiectivelor întreprinderii.

De ce instituţiile abilitate cu funcţii de verificare şi supraveghere nu au intervenit la momentul oportun pentru a înlătura această neregulă? De ce, până în prezent, sunt neglijate şi ţinute în sertare toate propunerile furnizorilor de apă de a revedea această problemă, care a fost discutată în repetate rânduri, inclusiv la diverse reuniuni desfăşurate la Guvern şi la Ministerul Economiei? În urma unei discuţii controversate, încă ex-premierul Vasile Tarlev şi ex-ministrul Economiei Igor Dodon ajunseseră la concluzia că este necesară modificarea, în regim de urgenţă, a Hotărârii de Guvern nr. 191 din 19.02.2002. Până la urmă, situaţia a rămas neschimbată. De ce INSM continuă să certifice contoarele de apă cu încălcarea cerinţelor elementare de verificare metrologică prevăzute de standard? S-ar putea să fie din cauza unui interes financiar de grup, plasat drept prioritar în raport cu interesele consumatorilor. De altfel, acest lucru a şi fost confirmat în cadrul dezbaterii din 22 decembrie de către administraţia INSM. Este oportun ca instituţiile abilitate să ofere o explicaţie pertinentă a acestei situaţii contradictorii şi să încerce să intervină prompt pe segmentul nominalizat, neapărat, în interesul consumatorului.

R. G.