Cine naşte copiii “din eprubetă”?

Tot mai multe familii se confruntă cu problema infertilităţii, iar dorinţa de a avea copii le face să accepte fertilizarea in vitro. Este o procedură costisitoare, care nu este asigurată de stat, iar un copil poate apărea după multiple încercări. În final, bucuria poate fi la pătrat: tot mai des familiile care fac fertilizare in vitro au gemeni sau chiar tripleţi.

Populaţia din R. Moldova este supusă unui proces de îmbătrânire demografică, care a determinat reducerea populaţiei tinere, arată rapoartele UNFPA. Deşi în perioada 2007—2009 numărul copiilor născuţi a crescut, indicatorul sumar al natalităţii rămâne totuşi cu 40 procente mai scăzut decât nivelul necesar pentru simpla completare numerică a generaţiei părinţilor de către generaţia copiilor, susţin statisticile.

Medicii explică cauzele infertilităţii astfel:  în 40 procente dintre cazuri infertilitatea este pe linie feminină şi în 30 procente pe linie masculină. În celelalte situaţii, infertilitatea apare din cauza unor probleme existente la ambii parteneri sau din motive necunoscute. De asemenea, Veaceslav Moşin, directorul Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică  Medicală (CNSRGM), susţine că, în cazul bărbaţilor, infertilitatea poate fi consecinţa unui mod de viaţă nesănătos, agravat de consumul excesiv de alcool sau de droguri. Uneori, chiar şi febra de 38°C poate afecta formarea spermatozoizilor pe un termen de până la şase luni. Pe lângă acestea însă există şi “infertilitatea inexplicabilă”. Un cuplu este calificat infertil atunci când nu reuşeşte să conceapă un copil timp de 18 luni, având o viaţă sexuală activă.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 60-80 de milioane dintre cuplurile din lume sunt afectate de infertilitate.

Acasă sau în străinătate?

Elena Chistol (numele modificat, din motive de confidenţialitate) şi-a dorit mult un copil, dar mai bine de trei ani nu a reuşit să îl conceapă pe cale naturală. Anterior a suportat  o operaţie ginecologică, care i-a redus mult şansele conceperii unui copil, ea însă nu putea să renunţe la maternitate. Astfel, unica variantă a fost reproducerea asistată. A ajuns la o clinică din Kiev la sugestia unei prietene. “În timp ce stăteam în rând la Kiev, am cunoscut câteva femei din Moldova care au încercat mai întâi la noi în ţară, dar n-au reuşit şi atunci au apelat la medicii din Ucraina. Cine-şi doreşte un copil, găseşte orice metodă pentru a-l aduce pe lume”, susţine Elena. Soţii au plătit pentru procedură circa patru mii de dolari, dar spun că nu contează banii, ci fericirea şi alinarea sufletească atunci când îşi privesc gemenii – un băiat şi o fetiţă.

Costuri mari oriunde

Odiseea Bâta-Bubuioc a suferit câţiva ani în aşteptarea copiilor. A avut două sarcini extrauterine, în urma cărora a pierdut şansa de a concepe pe cale naturală. “Voiam atât de mult să am un copil, încât nu eram în stare să judec raţional. Emoţiile prevalau”, îşi aminteşte Odiseea. A făcut fertilizare in vitro la Chişinău, dar, din nefericire, la două săptămâni de sarcină a avortat. Trauma ei a fost aprofundată de faptul că nimeni nu i-a dat niciun răspuns la sutele de întrebări pe care le avea. S-a adresat apoi la o clinică din Kiev. “Mă gândeam atunci că voi aştepta atâţia ani de câţi va fi nevoie. Cât timp îmi vor spune să fac tratament, atâta voi face. Eram pregătită pentru orice rezultat.”

Odiseea susţine că preţurile la clinica din Chişinău şi la cea de la Kiev sunt aproximativ aceleaşi: trei mii cinci sute de euro: „Nu contează doar preţul, ci şi atitudinea. E important să ai toată atenţia medicilor. Acolo uneori aveam impresia că sunt unica lor pacientă”.  În prezent, soţii Bubuioc cresc doi gemeni, care au deja doi ani şi jumătate.

Veaceslav Moşin susţine că tuturor pacienţilor li se acordă atenţie maximă, dar “pur şi simplu, rezultatele nu sunt întotdeauna pozitive. Atunci când cuplul a suferit un eşec la noi, merge în altă parte să încerce. Apoi, dacă a reuşit acolo, le spune cunoştinţelor, care se duc la clinica ce le-a fost recomandată. Astfel, se formează un lanţ”, îşi dă cu părerea Veaceslav Moşin.

Medicul susţine că acelaşi lucru se referă şi la pacienţii Centrului, unde vin cunoştinţe ale persoanelor care au făcut fertilizare in vitro şi au reuşit. În general, pacienţii clinicii din Moldova sunt persoane din ţară sau concetăţeni stabiliţi cu traiul peste hotare.

Boris Gâlca, reprezentant-adjunct al UNFPA în R. Moldova, consideră că “problema  sterilităţii cuplurilor, care poate fi soluţionată prin reproducerea asistată, rămâne o problemă majoră a sănătăţii publice chiar şi pentru ţările înalt dezvoltate. Abordarea acestei probleme în ţările slab dezvoltate sau cu economia în tranziţie necesită o justificare mult mai pragmatică. Pentru ţările cu economia în tranziţie atitudinea faţă de reproducerea asistată este foarte mult influenţată de specificul cultural şi contextul social. La promovarea tehnologiilor fecundării in vitro trebuie de reţinut costurile foarte înalte ale acestor proceduri, precum şi rata de succes mai mică de 30%”.

Un copil in vitro, distanţe şi bani mari

Statistica arată că fiecare al şaselea cuplu se adresează la medic din cauza infertilităţii, dar nu toate familiile îşi pot acoperi cheltuielile necesare. Un cuplu cu un venit mediu nu-şi poate permite să plătească pentru fertilizare in vitro, iar statul nu acoperă aceste cheltuieli.  Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu lunar pentru anul 2010 a fost de 2971,7 lei.

În Moldova, taxa pentru fertilizarea in vitro este de 600 de lei. Urmează medicamentele necesare, care ajung la 2000 de euro, în funcţie de tipul acestora. Veaceslav Moşin consideră că şi suma de 600 de lei este una simbolică, deoarece utilajul folosit costă foarte scump. Astfel, “am putea spune că o parte din costuri sunt acoperite”, opinează medicul.

La Kiev, deşi preţurile pentru cetăţenii R.Moldova sunt aceleaşi ca şi pentru localnici, serviciile sunt mai scumpe. Clienţii trebuie să achite 11050 de grivne (circa 1000 de euro). În schimb, datorită faptului că medicamentele sunt mai ieftine, aceştia achită în total aproximativ 3500 de euro, aici fiind inclus costul pentru drum şi cazare.

Gemenii — răsplata aşteptării

Fertilizarea in vitro creşte posibilitatea unei sarcini multiple. Veaceslav Moşin, directorul CNSRGM, explică acest lucru prin faptul că, de obicei, pentru a creşte şansa de succes, se implantează doi-patru embrioni, în funcţie de calitatea acestora şi de vârsta pacientei. Astfel, femeile care fac fertilizare in vitro au mai multe şanse de a avea gemeni sau tripleţi. Medicii însă nu recomandă naşterea tripleţilor, deoarece există pericolul ca unul dintre ei să se dezvolte mai dificil. De asemenea, creşte riscul unei naşteri premature sau chiar de avort al unuia sau al tuturor feţilor. Din această cauză, doctorul Moşin spune că, în cazul tripleţilor, se recomandă să se facă reducerea unui embrion pentru siguranţa mamei, dar şi a feţilor.

Un cuplu din Italia (soţia fiind din Moldova) cu câţiva ani în urmă a făcut fertilizare in vitro şi creşte acum cu bucurie un băieţel. În prezent, cei doi au decis că mai vor un copil. Au făcut iarăşi fertilizare in vitro şi s-au pomenit cu trei embrioni. Soţul, fiind catolic, a refuzat reducerea unui embrion. Sarcina însă decurge cu dificultăţi. La 20 de săptămâni de sarcină, unul dintre feţi a murit intrauterin, iar la scurt timp a murit şi al doilea. Femeia poartă acum un singur făt, fiind extrem de îngrijorată.

Pe lângă aceste probleme, multe dintre familiile care au sau aşteaptă copii in vitro, ţin în secret acest fapt, considerând că societatea din Moldova încă nu e pregătită să priveacsă fără prejudecăţi aceşti copii.

Boris Gâlca explică această atitudine a societăţii prin faptul că “manipularea cu material spermatic, oocite şi embrioni ridică numeroase întrebări în societate pentru care nu există răspunsuri simple, de aceea suscită interesul public. Din acest motiv asistenţa medicală în domeniul reproducerii asistate în ţările cu economia în tranziţie necesită o abordare multidimensională, dar şi o responsabilitate majoră economică ghidată de legislaţie, priorităţi ale sistemului de sănătate publică, protocoale şi ghiduri de management în domeniu, sisteme integrate de monitorizare şi raportare eficiente. Lipsa instrumentelor menţionate mai sus este o deficienţă şi un obstacol de implementare a fecundării in vitro.

Deoarece în R. Moldova mai persistă un anumit vacuum legal şi etic la acest capitol, este oportună o colaborare regională în comun cu instituţiile internaţionale abilitate, în special cu Organizaţia Internaţională a Sănătăţii şi UNFPA”, susţine expertul.

Primele experimente de reproducere asistată au fost efectuate în Marea Britanie sub conducerea profesorilor Patrick Steptoe şi Robert Edwards acum 30 de ani. Primul copil in vitro s-a născut în 1978. R. Moldova a anunţat despre naşterea primului copil obţinut prin reproducerea asistată în 1996.

Olga BULAT, ŞSAJ

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. eu

    sincere multumiri echipei ZdG pentru publicarea acestui articol, si va rog foarte mult sa mai publicati asemenea articole.
    VA MULTUMESC FRUMOS

  2. Mariana Mihaila

    Vreau sa fac si eu fertilizare in vitro Am 40 de ani Asi dori sa vorbesc cu vorbim

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *