Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cine ascunde banii publici de…

Cine ascunde banii publici de ochii lumii?

Pentru mulţi dintre noi bugetul municipiului Chişinău este un mister, chiar dacă este constituit din banii noştri, iar gestionarea lui ar trebui să fie raţională.

Ion Munteanu, din Chişinău, are 72 de ani.  Este sudor şi a lucrat la mai multe întreprinderi. Acum e pensionar. Fiind chestionat în cadrul unui sondaj efectuat pentru determinarea nivelului general de informare despre procesul bugetar din municipiul Chişinău a diferitor categorii de cetăţeni şi a opiniilor faţă de modul în care sunt gestionaţi banii publici, a fost uimit să afle că atât el, cât şi alţi chişinăuieni au dreptul să cunoască cum sunt cheltuiţi banii municipiului Chişinău şi cât de transparent este acest proces.

Proiectul “Monitorizarea utilizării banilor publici la Chişinău şi Bălţi” îşi propune să consolideze procesul participativ la nivel local prin promovarea practicilor pozitive de implicare a cetăţenilor şi a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale în monitorizarea eficienţei utilizării banilor publici.

Pe parcursul verii curente, monitorizarea bugetului public local a fost realizată de un grup de jurnalişti, reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti şi cetăţeni din Chişinău. Aceştia au urmărit, timp de 3 luni, desfăşurarea procesului bugetar şi utilizarea banilor publici, transparenţa procesului bugetar, eficienţa planificării, calitatea serviciilor prestate şi opiniile locuitorilor despre eficienţa cheltuielilor efectuate din bani publici. Membrii grupurilor au participat la şedinţele consiliilor orăşeneşti, au vizitat instituţiile bugetare, evaluând calitatea serviciilor contractate din bani publici, au asistat la licitaţiile de procurare a bunurilor şi serviciilor, au discutat cu cetăţenii despre eficienţa utilizării banilor publici în diverse domenii.

Bugetul la vedere

În conformitate cu art. 9 al Legii privind transparenţa în procesul decizional nr. 239-XVI  din  13.11.2008 (Monitorul Oficial nr.215-217/798 din 05.12.2008), la iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică este obligată să plaseze, cu cel puţin 15 zile lucrătoare până la examinarea deciziei, anunţul respectiv pe pagina web oficială, să-l expedieze prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, să-l afişeze la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau să-l difuzeze în mass-media centrale sau locale, după caz. În procesul de elaborare, examinare şi aprobare a bugetului municipiului Chişinău pentru anul 2011 (noiembrie 2010 – februarie 2011) această prevedere legală nu a fost respectată. Bugetul municipal, înainte de a fi adoptat, trebuia discutat la diferite etape ale elaborării acestuia şi cu reprezentanţii  grupurilor de interese, ai asociaţiilor cetăţenilor, ai comunităţii experţilor independenţi.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente din Republica Moldova, menţionează că cetăţenii au fost excluşi din procesul de luare a deciziilor la nivel municipal, fiind lipsiţi de posibilitatea de a-şi expune părerea pe marginea celui mai important document din viaţa comunităţii – bugetul municipal, cu atât mai mult cu cât nu au fost organizate dezbateri sau audieri publice, sondaje de opinie sau alte tipuri de consultări cu locuitorii municipiului sau cu grupurile interesate. Consilierii municipali intervievaţi confirmă că nu au fost organizate dezbateri publice privind bugetul municipal pe anul 2011, deşi consideră că o astfel de procedură este necesară. ,,Primăria municipiului nu a răspuns la cererea de solicitare de informaţii privind numărul, tema şi data desfăşurării consultărilor/audierilor publice la tema bugetului municipiului Chişinău, expediată în baza Legii privind accesul la informaţie la 26 august 2011.”

Vasile Cioaric, coordonator de programe la Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Republica Moldova CONTACT, menţionează că nici după ce a fost aprobat bugetul municipal nu a devenit accesibil pentru cetăţeni, întrucât până nu demult rubrica la care acesta figura putea fi găsită cu greu printre zecile de materiale afişate pe pagina web a municipalităţii. ,,Numai după ce autorităţile au fost sesizate de membrii echipei de monitorizare într-o conferinţă de presă, linkul spre rubricile care conţin informaţii despre bugetul municipal a fost plasat pe prima pagină a site-ului. Însă bugetul este un document complex şi nu poate fi înţeles de publicul larg fără o descriere generală sau o notă informativă cu explicaţiile care se impun.”

În învăţământ, învăţăm din greşeli

În perioada de raport, care a coincis cu vacanţa de vară a elevilor, echipa de monitorizare s-a concentrat pe monitorizarea utilizării banilor publici pentru asigurarea activităţii taberelor de odihnă pentru copii şi a grădiniţelor din municipiu.

În unele grădiniţe lipseau unele alimente necesare, în taberele de copii s-au depistat anumite nereguli.
Tatiana Tverdohleb, şefa Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport, spune că  atât părinţii, cât şi cadrele didactice trebuie să ştie care le sunt drepturile şi obligaţiile. “Toţi greşim, dar dacă mâine se învaţă din eroarea comisă astăzi, atunci facem un pas înainte. Din cauza lipsei de bani uneori se creează impresia că nu se face nimic, dar nu e aşa. Se depun eforturi pentru a acoperi găuri mai mari, pentru a nu suferi copilul.”

În special, a fost urmărită desfăşurarea unor licitaţii publice pentru procurarea alimentelor şi respectarea de către furnizori a cerinţelor contractelor încheiate.

Vasile Cioaric menţionează că în instituţiile de învăţământ monitorizate s-a constatat că procesul de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice nu are loc în condiţii de transparenţă maximă. “Din acest motiv persistă percepţia lipsei de echitate şi a corupţiei la desfăşurarea licitaţiilor publice, ceea ce cauzează neîncrederea populaţiei în autorităţile publice şi în capacitatea acestora de a asigura eficienţa utilizării banilor publici.”

Ai noştri ştiu ce se petrece în capitală

Dacă la Învăţământ am primit răspuns la unele întrebări, la Direcţia de Asistenţă Socială, iniţial nu s-a putut afla nicio informaţie despre activitatea acestei direcţii. După mai multe încercări, s-a reuşit o întâlnire a grupului de lucru cu şefii Direcţiilor de Asistenţă Socială din sectoarele capitalei. Chiar şi aşa, s-a observat un grad scăzut de deschidere şi cooperare din partea acestora.

Doamna Eugenia Ceban, şefa Direcţiei Asistenţă Socială, spune că beneficiarii de serviciile acestei direcţii ştiu ce se întâmplă în capitală. “Eu le spun bătrânilor şi invalizilor că bani mulţi nu ni se dau din bugetul municipal, aşa că găsesc sponsori ca să împac oamenii, să-i hrănesc pe cei nevoiaşi.”

Cu toate că invocă transparenţă maximă, doamna Ceban nu a oferit informaţia de interes public, acuzând membrii echipei de monitorizare de angajare politică etc. O parte dintre informaţiile necesare au putut fi obţinute doar prin cereri oficiale, conform Legii accesului la informaţie, însă unele date şi informaţii, cum ar fi lista beneficiarilor de servicii sociale la domiciliu, nu au putut fi obţinute nici pe această cale, invocându-se motivul că ar fi date cu caracter personal, iar divulgarea acestora “este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei şi ar putea prejudicia în vreo modalitate persoana respectivă” (din răspunsul Direcţiei Asistenţă Socială). Pe de altă parte, factori de decizie de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei afirmă că listele beneficiarilor ar trebui afişate public, pentru a se cunoaşte cine şi de ce tip de servicii sociale beneficiază.

Membrii echipei de monitorizare au obţinut posibilitatea de a vizita câteva dintre persoanele beneficiare de servicii de asistenţă socială la domiciliu, însă doar însoţiţi de câte un reprezentant al subdiviziunilor teritoriale ale Direcţiei Asistenţă Socială. Din discuţiile cu beneficiarii s-a constatat că aceştia nu cunosc exact ce tipuri de servicii de asistenţă socială este obligat să le presteze gratuit lucrătorul social, iar fişa de post a lucrătorului social nu este accesibilă beneficiarilor. Unii bătrâni singuratici asistaţi la domiciliu şi-ar dori să fie ajutaţi de lucrătorii sociali la dereticarea în apartament şi la pregătirea hranei, precum şi în demersurile către autorităţi privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai, însă “nu îndrăznesc” să-i roage pe lucrătorii sociali să facă asta.

În acelaşi timp, examinând activitatea lucrătorilor sociali şi discutând cu beneficiarii de aceste servicii, echipa de monitorizare a constatat că numărul persoanelor deservite la domiciliu care îi revin unui lucrător social în municipiul Chişinău (10-11 persoane) este prea mare pentru a face faţă tuturor obligaţiunilor incluse în fişa de post.

În cadrul campaniei media “Cere socoteală pentru banii publici!”, Asociaţia Presei Independente implementează proiectul special de monitorizare a bugetelor publice ale municipiilor Chişinău şi Bălţi în perioada aprilie-decembrie 2011. Proiectul îşi propune să consolideze procesul participativ la nivel local prin promovarea practicilor pozitive de implicare a cetăţenilor şi a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale în monitorizarea eficienţei utilizării banilor publici.

Lilia Zaharia-Cravcenco