Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cinci şcoli-internat au fost lichidate

Cinci şcoli-internat au fost lichidate

Cinci şcoli-internat din diferite localităţi ale R. Moldova au fost închise. Acest fapt reiese dintr-o hotărâre a Guvernului din 26 septembrie, curent, având la bază o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, care a propus lichidarea acestor instituţii.

Conform deciziei Guvernului R. Moldova, se aprobă lichidarea următoarelor şcoli de tip internat: şcolile de tip-internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din Leova şi Orhei, şcoala-internat auxiliară din satul Sărata Galbenă, Hânceşti, şcoala-internat auxiliară din Rezina şi şcoala-internat auxiliară din satul Crihana Veche, Cahul.

Lichidarea şcolilor-internat – parte a programului de dezvoltare a educaţiei incluzive

Solicitat de ZdG, Valentin Crudu, şef al Direcţiei învăţământ preuniversitar, a declarat că această decizie rezultă din programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în R. Moldova pentru anii 2014-2020. Conform aceleiaşi surse, „în instituţiile lichidate nu sunt copii aflaţi în plasament”. Lipsa copiilor aflaţi în plasament în instituţii începe cu anul 2014.

Până la dezinstituţionalizare, cele 5 şcoli-internat aveau în grijă 152 de copii, dintre care 36 de copii în şcoala-internat auxiliară din Crihana Veche, Cahul; 29 de copii în şcoala-internat auxiliară din Sărata Galbenă, Hânceşti; 26 de copii în şcoala de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din Orhei; 21 de copii în şcoala de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din Leova şi 40 de copii în şcoala-internat auxiliară din Rezina. Fiind întrebaţi care va fi soarta ulterioară a copiilor din aceste şcoli-internat, ni s-a comunicat că „pentru fiecare copil, au fost elaborate şi puse în aplicare planuri individuale de asistenţă şi educaţie, care au avut drept scop reîntoarcerea copiilor în familie sau plasarea în medii familiale alternative şi integrarea în şcoală”. Informaţia a fost confirmată şi de Aurelia Nucă, directoarea şcolii-internat din Leova, care ne-a comunicat că „toţi copiii au fost plasaţi în centre de plasament, alţii au fost reintegraţi în familiile biologice, iar în alte cazuri au fost instituite tutele”. Referindu-se la reforma sistemului rezidenţial, aceasta a declarat că „odată cu implementarea reformei, s-a stopat înmatricularea copiilor în şcolile-internat. Astfel, am ajuns în ultimii ani cu 7 copii. Din cauza că se micşora numărul de copii, făceam reducere de cadre. Într-un an, puteau fi reduse între 5 şi 9 cadre didactice”.

Despre soarta angajaţilor concediaţi în urma lichidării acestor instituţii nu se cunosc prea multe. „În momentul de faţă, în aceste instituţii sunt angajate câte 7 persoane, dintre care directorul instituţiei, directorul adjunct pe gospodărie, contabilul-şef şi patru paznici”, ni s-a comunicat la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Astfel, în urma lichidării acestor şcoli-internat, au devenit şomeri 35 de persoane. Fiind întrebaţi dacă angajaţilor concediaţi li se va acorda un nou loc de muncă în schimbul celui pierdut, autorităţile s-au limitat doar la declaraţia că „disponibilizarea salariaţilor se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare”, fără a specifica alte detalii. În schimb, Aurelia Nucă ne-a informat că „toate cadrele didactice sunt angajate. Ele sunt apreciate în comunitate pentru că sunt cadre didactice cu experienţă”. Oxana Vizitiu, fostă educatoare în şcoala-internat din Rezina, ne-a spus: „Ne-au luat în evidenţă, ne-au căutat de lucru, dar, ca de obicei, ne căutam noi singuri”.

Instituţii lichidate, dar cu potenţial mare

Conform hotărârii de Guvern, „se transmit cu titlu gratuit, cu acordul consiliilor raionale/locale, bunurile imobile aflate în gestiunea instituţiilor rezidenţiale şi terenurile aferente acestora din proprietatea publică a statului (administrarea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării) în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective, pentru valorificarea, de preferinţă, în scopuri educaţionale”. Cu toate acestea, nu se ştie ce se va întâmpla cu clădirile şi terenurile acestor şcoli. Reieşind din datele oferite de către Întreprinderea de Stat „Cadastru”, suprafaţa loturilor variază între 2 şi 4 hectare.

Vitalie Gargaun, primarul de Leova, a declarat că şcoala-internat din localitate dispune de un potenţial mare. „Rămâne o povară 3 hectare de teren, cu blocuri şi cu bunuri. E un teren foarte mare. Au cantină şi depozite. Toate acestea au fost trecute în gestiunea Consiliului raional Leova şi nu se ştie care va fi soarta lor ulterioară”, a declarat primarul. „Sunt mai multe propuneri, dar trebuie investiţii mari. Posibil să fie creat un centru mixt, unde va fi un azil pentru bătrâni, pentru copii şi mame în dificultate. Clădirea este dotată din toate punctele de vedere: săli de lucru, secţie de cusătorie, cămine de dormit, cantină, spălătorie”, a mai adăugat acesta. De exemplu, şcoala-internat din or. Leova, localizată pe str. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 90, are o suprafaţă de 3,4 ha, şcoala din Orhei – 4 ha, şcoala-internat auxiliară din Rezina – 2,3 ha. Totodată, pe fiecare lot se află între 4 şi 10 construcţii cu o suprafaţă începând de la 79 m.p. şi până la 2500 m.p.

Lipsa şcolilor-internat – o problemă pentru toată republica

„Sincer, îmi pare rău. Avem mulţi copii orfani şi chiar era un centru bine amenajat. Păcat că se închid”, a declarat pentru ZdG primarul de Leova, Vitalie Gargaun. „Şcoala-internat nu este cea mai bună formă de protecţie a copilului, dar, oricum, era o formă de asigurare a condiţiilor suficiente de viaţă pentru cei rămaşi fără îngrijire părintească”, ne-a spus Aurelia Nucă. Potrivit acesteia, când s-a decis închiderea acestor şcolii, se miza pe deschiderea unor instituţii de alternativă: servicii pentru îngrijirea copilului, case de copii de tip familie, asistenţă parentală profesionistă, centre de plasament de zi. Însă nu a fost tocmai aşa. „Staţionează o instituţie cu o bază materială destul de bună. Copiii erau alimentaţi, îngrijiţi, îşi pregăteau temele, frecventau diverse cercuri, se lucra, concomitent, cu familia copilului. Ne pare rău că toate acestea staţionează şi nu sunt utilizate în beneficiul copilului”, a concluzionat Aurelia Nucă.

Potrivit datelor oficiale, în R. Moldova au mai rămas 23 de instituţii de învăţământ special.