Chişinău. Scuarul Gării Feroviare: Un monument în locul pietrei lui N. Costin

Amplasarea unui monument în memoria victimelor regimului stalinist în Scuarul Gării Feroviare din Chişinău ar putea deveni realitate, după decenii de promisiuni şi aşteptări.

În vara acestui an, în sfârşit, foştii deportaţi vor putea depune flori în memoria victimelor regimului stalinist la un monument de mult promis de autorităţile R. Moldova.

De mai bine de zece ani, foştii deportaţi fac eforturi să obţină resurse pentru edificarea unui monument în memoria victimelor regimului stalinist de ocupaţie. Amplasarea acestui monument este o promisiune făcută de autorităţi de mai mulţi ani încoace. Le-a promis şi fostul primar de Chişinău Serafim Urechean, şi primarul interimar Vasile Ursu… Cu toate acestea, până în prezent foştii deportaţi plâng la o piatră comemorativă instalată în 1990, la începutul Mişcării de Renaştere Naţională, din iniţiativa primarului de atunci Nicolae Costin. Această piatră a fost instalată ca şi temelie pentru un viitor monument, doar că, până în momentul de faţă, tot piatră a rămas. Chiar dacă au fost şi mai sunt făcute numeroase promisiuni, lucrările asupra monumentului au început abia în anul 2010, pentru ca, în vara anului 2012, primarul Dorin Chirtoacă să promită că deja în vara anului 2013, în locul pietrei comemorative din Scuarul Gării Feroviare, va fi instalat monumentul în memoria victimelor represiunilor sovietice.

Aşa cum se obişnuieşte la noi, bugetul necesar acestor lucrări s-a votat cu greu, însă până la urmă a avut loc şi această minune şi şi lucrările au demarat. Săptămâna trecută s-au pus la punct ultimele detalii ce ţin de amenajarea şi reparaţia havuzului. Primarul ne spune că odată cu amplasarea monumentului va avea loc şi reamenajarea întregului scuar, cu o suprafaţă de 3000 de metri pătraţi, astfel încât acesta să capete o nouă faţă. Susţinând că insistă asupra calităţii, edilul capitalei are unele rezerve privind data instalării monumentului, afirmând că va monitoriza săptămânal derularea proiectului, pentru a se asigura de calitatea lucrărilor desfăşurate.

Despre data inaugurării monumentului primarul capitalei a specificat: “Dacă ritmul şi calitatea sunt îmbinate corect şi reuşim până pe 6 iulie, va fi bine, dacă nu, am sa-mi cer scuze în faţa oamenilor şi o să anunţăm un alt termen, pentru a reuşi şi a avea, în primul rând, calitate. şi eu mi-aş dori să fie 6 iulie, dar vreau calitate în primul rând”.

Roman Sofroni, şeful Direcţiei construcţii capitale, a comunicat că tot scuarul gării feroviare va fi renovat: “Tot scuarul acesta – pavajul, gardul din fontă, care este unul decorativ, havuzurile, iluminatul, s-a hotărât că vor fi restabilite, în proiect nu era prevăzut, vom face capital din nou totul, s-au tras reţele pentru iluminat, reţele de apă pentru havuz. şi locul în care va fi situat monumentul cu o înălţime de 12 metri şi o greutate de 13 tone s-a schimbat. Piatra instalată în 1990, care indica unde urma să fie amplasată sculptura, va fi ridicată”.

Şeful Direcţiei construcţii capitale a mai comunicat că renovarea scuarului şi amplasarea monumentului costă, conform contractului, 22,5 milioane de lei, dar întrucât au apărut unele schimbări, costurile acestui proiect se vor majora.
Nu există probabilitatea ca lucrările să fie amânate, ne asigură Dorin Chirtoacă: “Probabilităţi nu sunt, buget avem, contract este, finanţare vom avea, doar poate o calamitate naturală…”.

În ianuarie, curent, macheta monumentului a fost urcată într-un tir şi transportată la o turnătorie din capitala Belarusului, unde au fost turnate deja câteva elemente. După cum promite Roman Sofroni, în timpul apropiat vom avea şi nişte poze, pentru a putea vedea cum se desfăşoară lucrările la această etapă.

Monumentul transportat la Mensk pentru a fi turnat în bronz va reprezenta un tren supraîncărcat cu familii deportate. În faţă apare imaginea oamenilor, care se contopeşte treptat cu piese de tren. Lucrarea sugerează drama a mii de familii basarabene, ridicate şi duse cu forţa în Gulagul sovietic. Nu doar mesajul, ci şi proporţiile conferă sculpturii unicitate.
În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia, au fost deportate în Siberia şi Kazahstan zeci de mii de persoane.

Acesta a fost primul val de deportări, urmat de altele, care au despărţit mii de familii şi au distrus destinele multor români basarabeni. Cea de a doua deportare, de la 6-7 iulie 1949, s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al URSS din 6 aprilie 1949. Era vorba de peste 11.000 de familii de români basarabeni, transportate, în vagoane pentru vite, în cele mai depărtate colţuri ale Uniunii Sovietice.