Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cei cu WC în casă,…

Cei cu WC în casă, lipsiţi de compensaţii pentru căldură

Au solicitat compensaţii pentru perioada rece a anului, dar spun că ar putea fi refuzaţi pe motiv că au televizor sau frigider. Mai mult, cei de la sate se plâng că, în luarea unei decizii, se ţine cont chiar şi de faptul dacă veceul este amplasat în locuinţă sau în curte. Deşi asistenţii sociali afirmă că acestea nu vor influenţa decizia finală, anchetele completate de cetăţeni indică contrariul.

Sezonul rece a început de mult, dar asistenţii sociali continuă să umble pe la casele oamenilor care vor să obţină compensaţii pentru consumul de energie termică. Ei urmează să stabilească dacă aceştia într-adevăr merită compensaţii. Pe oameni îi nemulţumeşte faptul că nu există o anchetă unică pentru toţi cetăţenii, ci în fiecare localitate este formulată o altă anchetă.

Nu dorim să numărăm televizoarele şi frigiderele

Dorin Chirtoacă, primar de Chişinău, a anunţat anterior “că cei care necesită compensare pentru termoficare şi au beneficiat şi în trecut de aceasta urmează, până pe 1 decembrie, să depună, la gestionarii fondului locativ sau la pretura de sector, o declaraţie pe proprie răspundere, în care afirmă că se încadrează în criteriile prevăzute în regulament, adică venitul mediu pe membru de familie nu depăşeşte 1450 lei”. În baza acestei declaraţii, persoanele respective vor fi incluse din nou în baza de date şi vor primi în continuare compensaţii pentru sezonul de termoficare 2012—2013.

Cei care nu au depus până acum dosare, dar se încadrează în cerinţele de mai sus, au dreptul să facă acest pas până la sfârşitul sezonului de încălzire, adică până în primăvara anului 2013. Deşi oamenii depun dosarele pe proprie răspundere, direcţia Asistenţă socială a formulat nişte anchete sociale ale persoanelor care vor să beneficieze de un astfel de suport. Cu ajutorul acestor anchete vor fi verificate criteriile din regulamentul aprobat de consiliul municipal, adică să corespundă numărul membrilor de familie şi venitul celor declarate. Primarul a afirmat atunci că “nu dorim să numărăm televizoarele şi frigiderele. Dorim doar să verificăm corectitudinea celor care vor solicita compensaţii”.

Pisica îi alină singurătatea

Valentina Loghinova, de 88 de ani, a rămas absolut singură. A avut o fiică, însă aceasta a trecut în lumea celor drepţi acum 7 ani, fiind răpusă de cancer. Acum doi ani, a decedat şi ginerele. I-a rămas nepoata, care însă o vizitează foarte rar. Valentina Loghinova nu are de la cine aştepta o susţinere, iar pensia de 1007 lei nu-i ajunge să achite facturile. Nimeni nu-i întinde o mână de ajutor, nimeni nu-i bate la uşă. Astfel, vizita asistenţilor sociali, pentru femeie, este o bucurie, pentru că, după o perioadă îndelungată, cineva i-a păşit în sfârşit pragul.

„Poate vă servesc cu ceva? Mai staţi puţin, nu plecaţi atât de curând. Dacă locuiţi în preajmă, mai intraţi. Eu sunt mereu acasă”, spune femeia îngrijorată că noii ei interlocutori se grăbesc să plece. Pisica este singura vietate care-i mai ţine de urât. Mai întâi locuise la ea mama acestui animăluţ, acum fiica ei, iar femeia este atentă ca uşa de la intrare să fie mereu închisă, nu pentru că s-ar teme să nu i se fure ceva din apartament: “N-am nimic preţios în casă”, ci ca să nu fugă pisica, de care s-a ataşat foarte mult. “Cu ea discut, cu ea îmi alin singurătatea. Cine vine să mă vadă? Doar cu ea am mai rămas”.

Nu-mi place să stau cu mâna întinsă

Nu doar pensionarii au dreptul să ceară compensaţie. Alexandru Grigoriev, 57 de ani, este angajat în câmpul muncii şi susţine că are un salariu stabil – 1100 de lei. Soţia sa de asemenea munceşte şi are un salariu de 1300 de lei. Deoarece acest venit nu le permite să-şi achite facturile, ei au scris cerere pentru compensaţie pe perioada rece a anului.

Alexandru spune că a avut cândva şi maşină, şi garaj, şi bijuterii, dar “toate s-au dus pe apa sâmbetei. Tot ce-am adunat pe parcursul anilor am vândut ca să avem ce mânca, iar acum s-au terminat şi aceşti bani”. Bărbatul pare vădit supărat că trebuie să completeze ancheta şi să ceară ajutor de la stat: “Nu-mi place să stau cu mâna întinsă, dar n-am de ales. Nici datorii nu vreau să am”.

„Această prestaţie se oferă pentru a susţine familiile aflate în dificultate să-şi achite costurile energetice sporite în perioada rece a anului”, explică MMPSF. Conform legislaţiei Republicii Moldova, ajutorul pentru perioada rece a anului li se stabileşte familiilor care au un venit global mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 1,4 ori. Astfel, acest venit minim la ora actuală constituie 640 lei X 1,4 ori = 896 lei. Ajutorul pentru perioada rece este oferit pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. Pentru 2012, prestaţia de ajutor pentru perioada rece a anului este stabilită în mărime de 200 de lei lunar.

Nu primeşte ajutor social pentru că are o fiică în sat

Dacă la Chişinău ancheta socială se încadrează pe o singură pagină, în alte localităţi situaţia e alta. Oamenii se plâng de faptul că aceasta include întrebări precum: “toaleta este amplasată în casă?; “familia dvs. deţine bicicletă pentru adulţi, televizor alb-negru, televizor color?” etc. Populaţia se întreabă ce legătură are amplasarea veceului sau televizorul, pe care l-au putut achiziţiona acum zece ani, cu faptul că nu sunt capabili să-şi cumpere de foc. Pentru a solicita ajutor pentru perioada rece a anului, familia depune o cerere la asistentul social din primăria localităţii sale. Ulterior, Direcţia/Secţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în baza datelor declarate de familie în cerere, decide asupra dreptului de a beneficia de acest ajutor.

Însă nu toţi au şansa de a obţine acest drept. Astfel, Eugenia Bodiu din s. Gribova, r. Drochia, în vârstă de 71 de ani, are o pensie de 950 de lei. Femeia face focul cu lemne şi tizic, pe care-l pregăteşte de cu vară. Pentru iarnă cumpără 5 m³ de lemne, 1m³ costând 750 de lei. Mătuşa Eugenia nu primeşte niciun ajutor din partea statului, pentru că are o fiică în sat, iar asistentul social spune că aceasta trebuie să o ajute. O mai salvează faptul că are o văcuţă la casă şi nu e nevoită să cumpere tizic. În caz contrar, femeia spune că ar intra în datorii, ca şi mulţi alţii aflaţi în situaţii similare.

Împrumută ca să poată ierna

Axinia Negură, de 78 de ani, din s. Doltu, r. Făleşti, a primit anul trecut 800 de lei ajutor pentru perioada rece a anului. Ea recunoaşte că ajutorul acordat de către stat este insuficient. De aceea, şi-a format deja o deprindere de a economisi. Atunci când e cald afară, face focul cu “lemne, tizic şi hlujeni. Când e frig, pun lemne pe foc, iar deasupra cărbuni”. Mătuşa Axinia are nevoie de circa 1m³ de lemne ca să ierneze, pentru care cheltuieşte în jur de 1000 de lei. Lemnele însă sunt insuficiente pentru a rezista o iarnă întreagă. Astfel, femeia achiziţionează şi 1t de cărbuni, preţul cărora este de circa 3000 de lei. Deoarece nu are pe nimeni care să-i întindă o mână de ajutor, iar pensia ei este de 840 de lei, Axinia Negură este nevoită să împrumute.

Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost introdus din ianuarie 2011. Deşi acest ajutor presupune aceeaşi sumă – 200 de lei – pentru orice beneficiar, indiferent de locul lui de trai, cheltuielile cetăţenilor diferă de la o localitate la alta. Preţurile sunt diferite atât la lemne şi cărbuni, cât şi la tarifele la energia termică. Astfel, conform Hotărârii nr. 404 din 02.02.2011, cel mai mic tarif este cel livrat de SA “Termocom” – 987 lei/Gcal (fără TVA), iar cel mai scump este cel livrat de ÎM “Reţelele Termice Criuleni” – 1686 lei/Gcal (fără TVA).

Olga BULAT