Ce spun SIRENELE

Sistemul de înștiințare al protecției civile – depășit funcțional, moral și tehnic

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) refuză abrogarea Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înștiințare și transmisiuni în caz de pericol sau de apariție a situațiilor excepționale. Aceasta a fost solicitată de către activistul Rodion Gavriloi ca urmare a alocării pe parcursul ultimului an a aproximativ 243 mii lei de la bugetul de stat pentru mentenanța sistemului de înștiințare care, potrivit Ministerul Economiei și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), este depășit sub toate aspectele – acesta fiind proiectat și construit la sfârșitul anilor ’80.

În decembrie 2018, activistul civic Rodion Gavriloi a expediat o scrisoare către șeful IGSU (instituție subordonată MAI) și cel al Serviciului tehnologiei informației și comunicațiilor (instituție subordonată Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI)), propunând aprobarea unor acte legislative, care ar substitui Regulamentul cu privire la organizarea sistemului de înștiințare, funcțional în prezent. Noul Regulament ar pr permite utilizarea rețelelor de telefonie mobilă a operatorilor naționali pentru transmiterea mesajelor scurte, care ar înlocui sistemului de înștiințare prin sirene la care, potrivit activistului, populația nu cunoaște cum să reacționeze.

Sistemul de înștiințare și transmisiuni în caz de pericol sau de situații excepționale este gestionat de IGSU. Modul de atenționare a organelor de conducere și a populației despre pericol și despre situații de risc e stipulat de Regulamentul cu privire la organizarea sistemului de înștiințare al protecției civile, aprobat în 2005 de către guvern în scopul realizării prevederilor legii cu privire la protecția civilă, în vigoare de la 9 noiembrie 1994. Sistemul sirenelor este controlat electronic și integrat în cadrul sistemului național de avertizare.

„Uneori IGSU are nevoie de a anunța populația unei regiuni despre diverse pericole. Sirenele sistemului automatizat de înștiințare centralizată nu permit transmiterea unui mesaj concret, ci doar vuiet care poate spori panică inutilă, iar locuitorii nu înțeleg că, pur și simplu, se testează sistemul”, justifica, în scrisoare, activistul civic Rodion Gavriloi.

În ianuarie, curent, printr-un răspuns, semnat de secretarul de stat Vitalie Bârsan, MAI a respins propunerea activistului ca fiind inoportună în condițiile în care regulamentul existent prevede nu doar dirijarea aspectelor tehnice ale sistemului de înștiințare al protecției civile, dar și cele organizatorice, precum și măsurile intreprinse de administrația publică locală privind înștiințarea populației despre eventualele riscuri în timpul situațiilor excepționale.

Foto: Michael P. Christensen / flickr

„Sirenele” protecției civile moștenite din perioada sovietică

Concomitent, MEI, într-un răspuns la aceeași scrisoare, a confirmat starea depășită sub toate aspectele a sistemului de înștiințare. Totodată, secretarul general de stat, Iulia Costin, recunoaște necesitatea creării unui sistem de înștiințare a populației complex, fezabil și eficient, capabil să asigure suportul fizic și logistic pentru aplicarea măsurilor de prevenire și protecție a populației.

Sistemul de înștiințare al protecției civile, ca de altfel întreg sistemul protecției civile a R. Moldova, a fost moștenit din perioada sovietică, fiind proiectat și orientat la etapa respectivă spre apărarea populației în caz de riscuri cu caracter militar. Ulterior, după Independență, funcționalitatea sistemului a fost reorientată spre protecția populației în cazul riscurilor de producere a situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen.

„Sistemul de înștiințare care există în R. Moldova, fiind proiectat și construit la sfârșitul anilor 80`, e unul depășit sub toate aspectele – funcțional, moral și tehnic, astfel fiind necesară crearea unui sistem complex de înștiințare și avertizare a populației, fezabil și eficient, care să asigure suportul fizic și logistic pentru aplicarea măsurilor de prevenire și protecție a populației și bunurilor materiale, patrimoniului și mediului în cazul iminenței producerii situațiilor excepționale”, se spune în scrisoarea de răspuns din partea MEI, semnată de Iulia Costin.

Acum câteva zile, solicitat de ZdG, și IGSU a confirmat ineficiența sistemului: „Sistemul de înștiințare al protecției civile nu corespunde provocărilor actuale, nu asigură o rată de acoperire cât mai mare a populației, respectiv eficiența este redusă. Totuși, în prezent, o alternativă a acestui sistem nu există (nici măcar în faza de implementare”, se spune în răspunsul IGSU.

Conform planului de efectuare a achizițiilor publice pentru 2018, IGSU a cheltuit pentru deservirea sistemului de înștiințare la nivel național 243 200 de lei.

În acest context, IGSU anunță că suma cheltuită anual de către instituție pentru mentenanța sistemului este una minimă și cuprinde doar nivelul național. Mai mult, instituția menționează că Regulamentul existent prevede nu doar aspecte tehnice de funcționare și întreținere a sistemului de înștiințare și transmisiuni, dar și aspecte organizatorice, administrative și un șir de măsuri care trebuie întreprinse de autoritățile administrației publice centrale și locale pentru înștiințarea populației. Respectiv, propunerea de abrogare a Hotărârii Guvernului nr. 1048 din 06.10.2005 (Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înștiințare și transmisiuni în caz de pericol sau de apariție a situațiilor excepționale) este inoportună atâta timp cât nu există un alt act normativ care ar reglementa acest domeniu. Această părere e susținută și de MAI.

Sirenele nu pot transmite un semnal concret, ci doar un vuiet

Sirenele sunt părți componente ale Sistemelor de înștiințare ale protecției civile, fiind destinate avertizării populației. Potrivit Serviciului de presă al IGSU, semnalul acustic emis de acestea semnifică „Atenție tuturor!”. Auzind acest semnal, populația urmează să acceseze o sursă media, radio-difuzor național (radio, TV) pentru a se informa despre caracterul situației excepționale, recomandările și acțiunile ce urmează a fi întreprinse.

Periodic, sistemul automatizat de înștiințare centralizată e pus în funcțiune în regim de testare. Șefa Serviciului relații cu publicul al IGSU, Liliana Pușcașu, spune că, o dată în an, se testează centralizat tot sistemul. Acest lucru se face pentru a vedea unde și cum funcționează, pentru a cunoaște starea lui. Totodată, în fiecare sector, se testează periodic, o dată în lună. În cazul testărilor sau lucrărilor de mentenanță, sirenele sunt activate pentru o durată scurtă de timp, până la 1 minut. În cazul unui risc real de producere a situației excepționale, sirenele sunt activate pe o durată de timp mai mare, de circa 3 minute.

Uzura și ineficiența sistemului de înștiințare este recunoscută și la nivel de stat – Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) prevede crearea unui alt Sistem de înștiințare a populației despre apariția pericolelor de producere a situațiilor excepționale. Acesta urmează a fi creat în baza tehnologiei Cell Broadcast – un serviciu gratuit care permite transmiterea unor mesaje către telefoanele mobile dintr-o anumită arie geografică. MAI a estimat că implementarea unui sistem de înștiințare a populației în baza tehnologiei Cell Broadcast ar costa circa 5 mln. de euro, iar pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate care să argumenteze eficiența acestor investiții e necesară suma de 2,5 mln. de lei. Încă în iulie 2016, Guvernul a pus în sarcina MAI crearea unui sistem nou.

Potrivit legislației naționale, sistemele de înștiințare constituie o parte componentă a sistemului de dirijare a protecției civile și includ: sistemul de înștiințare național, sisteme de înștiințare teritoriale, locale și de obiect (instituție, întreprindere, uzină, etc.). Acestea asigură suportul fizic și logistic pentru transmiterea semnalelor de înștiințare și a informației necesare către autoritățile administrației publice centrale și locale, organele de conducere ale protecției civile și populației privind pericolul sau declanșarea situației excepționale. Decizia de punere în funcțiune a sistemelor de înștiințare este luată de președinții comisiilor pentru situații excepționale de nivelul respectiv.

Foto: Nick Normal / flickr

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    “MEI, într-un răspuns la aceeași scrisoare, a confirmat starea depășită sub toate aspectele a sistemului de înștiințare.” Se bag de seama ca sovetele avea mai ulta grija de norod, decit Plaha si dodon. Sigur nu are bani niciunu pentru bezpeka poporului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *