CCCEC: transparenţa şi încrederea
Vitalie Verebceanu, vicedirector CCCEC, director al Departamentului prevenire, analitică şi programe anticorupţie spune că „CCCEC a pus un accent deosebit pe sensibilizarea societăţii civile în ce priveşte fenomenul corupţiei”. Pentru aceasta s-a făcut o analiză strategică unde au fost examinate zonele de risc sub aspect legislativ şi instituţional, de unde rezultă identificarea sectoarelor vulnerabile la corupţie. Verebceanu a menţionat că CCCEC pune tot mai mult accent pe transparenţa activităţilor şi, totodată, asigură implementarea planurilor şi programelor naţionale în combaterea acestui fenomen. „Este îmbucurător faptul că, în rândul cetăţenilor, a apărut o imagine pozitivă a instituţiei noastre. Dinamica în sondaje arată că încrederea în CCCEC creşte. Sondajele IMAS demonstrează că opt persoane din zece cunosc despre CCCEC. Barometrul de opinie publică arată că populaţia acordă un interes mai mare fenomenului corupţiei. Totodată, cetăţenii au un grad mai înalt de încredere în CCCEC decât în raport cu alte instituţii”.
Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anti-corupţie în cadrul Consiliului Europei/Proiectul MOLICO, spune că, pe parcursul celor trei ani de implementare (2006-2009), programul îşi propune să consolideze capacitatea acestei instituţii. „Prevenirea corupţiei nu este la fel de atractivă ca şi componenta de combatere. Acest lucru este regretabil, deoarece rezultatele luptei împotriva corupţiei se văd în timp, analizele se fac anual şi este greu de măsurat progresul”.
Călinescu a precizat că un instrument suplimentar care a intrat în portofoliul centrului este autoevaluarea riscului. „Este o practică internaţională nouă, care a fost adoptată în ţările baltice. Sperăm că implementarea acestei practici la CCCEC va eficientiza prevenirea corupţiei în R. Moldova”. Transparenţa CCCEC a crescut datorită paginii web unde este afişat toate activităţile şi toate rapoartele grupurilor de monitorizare, a mai menţionat expertul. În ce priveşte încrederea populaţiei, expertul a specificat că percepţia fenomenului corupţiei este încă îngrijorătoare pentru R. Moldova. Trebuie de lucrat foarte mult la creşterea încrederii în instituţiile publice şi în special în instituţiile cu aplicarea legii. În graficul prezentat există un 49 % încredere în instituţiile de forţă. Această încredere este defalcată pe procente foarte mici: 5-6% MAI, Procuratură, 5% instanţele judecătoreşti şi 17% CCCEC. Comparând cu celelalte instituţii e bine, dar mai e încă foarte mult de lucru pentru a trece de acest 49% de încredere pe care organele de forţă, din păcate, încă nu o au în R. Moldova” .
Pe de altă parte, Barbara Swann, de la Departamentul de Justiţie al SUA, consultant pentru CCCEC, spune că pe parcursul implementării acestui program, într-o perioadă relativ scurtă, a fost martoră la nişte schimbări importante şi pozitive care s-au produs aici. „Din propriile observaţii, pot afirma că aceste schimbări sunt inovatoare pentru organele de drept din R. Moldova. Aceste reforme vor necesita să fie testate în timp, iar în consecinţă încrederea în instituţiile de drept va avansa”. Consultantul a menţionat că CCCEC a adoptat o strategie care este menită să promoveze o comunicare eficientă cu mass-media şi, totodată, e o oportunitate de a aduce idei noi despre măsurile care trebuie luate în prevenirea corupţiei.
Veronica Russu
