Cazangeria pe biomasă te poate scăpa de dependenţa de gazul rusesc

În unul dintre numerele precedente am scris despre salcia energetică, din lemnul căreia se obţine biomasa. În continuare, am decis să aflăm mai multe detalii despre cazangeriile pe biomasă.

Vitalie Zaharia, reprezentantul unei companii energetice, ne-a povestit despre proiectele de eficienţă energetică şi despre necesitatea folosirii biomasei. „Multe dintre aceste cazangerii pe biomasă sunt mobile şi pot fi montate timp de o săptămână. Acestea folosesc lemn, brichete sau peleţi. Singura problemă cu care ne putem confrunta este calitatea acestei biomase autohtone. În R. Moldova nu există prea multă masă lemnoasă şi de aceea sunt folosite paiele, resturile de floarea soarelui, cojile de nucă, dar nu masa lemnoasă cum este indicat”, ne spune expertul. În acelaşi timp, el se arată optimist, enumerând interesul agricultorilor pentru salcia energetică şi pawlonia, din care se obţine o biomasă bună. „Noi avem foarte mult pământ nefolosit, iar aceste culturi s-ar acomoda bine la noi şi ne-ar ajuta să scăpăm de dependenţa de gazul rusesc. Sigur, aceste plantaţii au fost sădite, însă nu avem încă suficientă roadă ca să satisfacem întregul consum”, menţionează bărbatul. „Noi suntem dependenţi de gazul rusesc şi de aceea trebuie să găsim o alternativă, iar biomasa este una dintre aceste soluţii”, subliniază expertul.

Totodată, înlocuirea surselor energetice fosile cu cele pe bază de biomasă va reduce semnificativ efectul de seră şi poluarea mediului ambiant.

În contextul economic al R. Moldova, promotorii energiei regenerabile, dar şi cei care au instalat deja sisteme alternative de încălzire a edificiilor şi care au reuşit să economisească jumătate din banii publici alocaţi susţin că sistemele pe biomasă reprezintă o investiţie optimă pentru stat. „Calculul este simplu. Dacă o grădiniţă cheltuia, în perioada rece a anului, 120 de mii de lei, folosind o cazangerie pe gaze, atunci, trecând la cazangeria pe biomasă, acesta a cheltuit circa 38 de mii de lei”, ne explică Vitalie Zaharia.

Potrivit experţilor, cazangeriile pe biomasă pot fi folosite şi pentru încălzirea serelor.

Raportul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova pentru anii 2013-2014 arată că în acea perioadă au fost lansate 126 de proiecte, care includ 143 de instituţii publice, inclusiv 85 de şcoli, 49 de grădiniţe de copii, 4 centre comunitare, 3 primării, 2 şcoli profesionale, unde au fost sau urmează să fie instalate noi sisteme de încălzire pe biomasă.

Pentru conformitate, Tatiana BEGHIU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. tika

    Tizikul…deci rahatul uskat,tot poate contribui la “salvarea” de la gazul rusesc ha ha ha ha ha

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *