Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   "Câţiva pumni, asta nu-i bătaie…

„Câţiva pumni, asta nu-i bătaie pentru o femeie”

În ultimele luni, după câteva tragedii care au avut loc în localitate, satul Bujor din raionul Hânceşti şi-a căpătat o faimă tristă. După întâmplarea cu soţul care şi-a omorât soţia, lăsând orfani 5 copii, un alt bărbat din sat şi-a lăsat nevasta fără viaţă, după „câţiva pumni”.

La începutul lunii iunie, Natalia Z. din satul Bujor a fost omorâtă de către concubinul său, Nicolae S. Cel puţin Nicolae confirmă acest lucru, vorbind cu calm despre cele întâmplate.

„I-am dat sub coaste vreo doi pumni”

Nicolae trăia cu Natalia de trei ani. „O mai băteam, căci ce să-i faci, aşa este în casa omului”, spune bărbatul.

În dimineaţa de 4 iunie au plecat ambii la prăşit. Au dat câte un rând, apoi Natalia i-ar fi spus bărbatului că nu-i mai taie sapa. „A plecat la o femeie, rudă de-a noastră, ca să-şi ia altă sapă. Am prăşit eu până la amiază, iar ea nu mai venea.”

Curând, Nicolae spune că s-a dus să vadă ce s-a întâmplat şi a găsit-o pe Natalia cu acea vecină pe prag. „Erau bete, abia mai vorbeau. Mi-a zis: „Dacă vrei să fie prăşit, ia oameni cu ziua”.

La ora 12, când a început arşiţa, s-au întors acasă. „Ne-am odihnit până la ora 4, apoi i-am spus Nataliei să meargă la prăşit pe răcoare.” Femeia ar fi refuzat, motivând că are altă treabă – trebuie să facă de mâncare. Atunci bărbatul spune că a luat-o la bătaie. „Eu m-am enervat, am izbit-o de câteva ori, i-am dat câţiva pumni sub coaste, dar n-am omorât-o, căci a fugit. Eu m-am dus după iapă pe deal. Ea în acea seară de vineri nu a venit acasă. Nici sâmbătă nu am găsit-o. Am căutat-o pe la vecini, dar nu era.” Nicolae credea că a fugit la mamă-sa. Dar duminică bătrâna a venit şi i-a spus bărbatului că nu este la ea.

Nicolae nu s-a îngrijorat: „Spuneam că va veni ea acasă”. Luni-dimineaţă, când Nicolae s-a dus în grădină să strângă iarbă, a găsit-o pe Natalia moartă lângă un vişin. „Eu credeam că doarme, am zgâlţâit-o de câteva ori, dar nu răspundea. Apoi am văzut că este moartă.”

Cine-i vinovat?…

Nicolae a fost reţinut de poliţie pe o perioadă de trei săptămâni. Apoi a fost eliberat şi lăsat în arest la domiciliu. Motivul ar fi că bărbatul este bolnav psihic. La jumătatea lunii august va avea loc o şedinţă judiciară pe acest caz. Poliţistul din satul Bujor, Sergiu Gabură, spune că la început Nicolae n-a recunoscut că ar fi bătut-o în acea vineri, apoi la secţia de poliţie a spus că i-a dat aşa, vreo câţiva pumni. „După ce a fost arestat, Nicolae susţine că nu bătaia a omorât-o, ci băutura.” Însă poliţistul confirmă că după rezultatele expertizei medico-legale, pe corpul femeii se vedeau clar urme de violenţă: vânătăi, două coaste rupte.

Maria Baltari, medic de la Serviciul de Urgenţă din sat, afirmă că într-adevăr Natalia ar fi făcut abuz de alcool în ultimul timp. „În vinerea dinaintea Floriilor ea a ajuns în comă alcoolică, aşa că a fost nevoie de intervenţia noastră. Bolnavă totuşi nu era, nu stătea la evidenţă cu nimic, se pare că acea bătaie i-a fost fatală.”

Oamenii din sat spun că Natalia ar fi avut o viaţă liniştită la început. De tânără s-a căsătorit cu Ion P., aveau trei fii împreună. Când cel mai mic, Andrei, avea doar trei ani, Natalia l-ar fi părăsit pe Ion, lăsând copiii în grija lui. Unul dintre fii lucrează acum la Moscova, altul la Chişinău. Cel mai mic însă de un an de zile este la sora lui Ion, Galina, din satul Cotul Morii, raionul Hânceşti. „L-am luat ca să am grijă eu de el. Andrei are opt ani acum şi are nevoie de ajutor. Este un băiat foarte cuminte”, spune Galina, care a fost afectată şi de inundaţii de curând.

Andrei nu a fost la înmormântarea mamei sale. Nu a ştiut. Galina spune că au fost anunţaţi după ce a fost îngropată. „Când i-am spus băiatului că mama lui a murit, s-a întristat puţin, apoi şi-a revenit. Dacă l-a lăsat de la trei ani, s-a rupt legătura dintre copil şi mamă.”

Alcoolul sau bătaia?…

Judecata urmează să decidă dacă a fost vinovat Nicolae sau paharul. Cert este că în urma acestei întâmplări au de suferit cel mai mult copiii, chiar dacă au fost părăsiţi de mamă.

Este evident că consumul de băuturi alcoolice este un fenomen care dăunează populaţiei. Conform unui studiu efectuat recent de Ministerul Sănătăţii, cantitatea de alcool pur consumată pe cap de locuitor a atins cifra de 10-12 litri, anual. Respectiv, această situaţie a făcut să crească indicii de mortalitate a populaţiei, sporind violenţa şi agresivitatea familială.

Oxana Lipcanu, coordonator Gender UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, menţionează că nimeni nu are dreptul să aplice violenţa ca metodă de corecţie împotriva unui membru de familie, indiferent dacă acesta face sau nu abuz de alcool.

„Din experienţa UNFPA, dar şi a partenerilor noştri, ştim că există şi foarte multe cazuri de violenţă în familie cu scenariu inversat – agresorul este consumator de alcool. În toate cazurile vorbim despre abuzul de alcool ca fiind un factor ce favorizează violenţa în familie, şi nu o cauză a fenomenului.”

Uciderea soţiilor nu e doar problema familiei

Maria Popovici, şefa Secţiei pentru minori din cadrul Departamentului poliţie al MAI, susţine că omorurile în familie iau amploare. În prima jumătate a acestui an, au fost înregistrate 12 omoruri, cu două mai mult faţă de perioada respectivă a anului trecut.

„Din aceste date reiese şi faptul că unii conducători ai subdiviziunilor teritoriale de poliţie nu au reuşit pe deplin să-şi mobilizeze eforturile în direcţia activizării lucrului de prevenţie generală şi individuală a infracţiunilor grave. Pentru a preveni asemenea situaţii, victima trebuie să se adreseze după ajutor imediat, astfel încât agresorul să fie pedepsit.”

Daniela Misail-Nichitin, vicepreşedinta Centrului Internaţional «La Strada»,  afirmă că se ajunge la omor în familie, cel mai des victime fiind femeile, deoarece ele sunt mai sensibile şi nu apelează după ajutor la primul semn de violenţă. „Din octombrie 2009, la centrul nostru s-au înregistrat circa o mie de apeluri privind manifestarea violenţei, 94% dintre ele fiind din partea femeilor, victime sau rude ale acestora. Violenţa în familie nu mai poate fi privită ca o problemă ce se referă doar la familia în cauză, pentru că urmările pe care le are sunt suportate de rude, vecini, colegi, prieteni şi de întreaga comunitate.”

Cauza adevărată a violenţei în familie este inegalitatea istorică a relaţiilor dintre femei şi bărbaţi în familie şi în societate, în general, şi dorinţa unora de a-şi manifesta superioritatea prin comportament violent. Această stare de lucruri este alimentată de stereotipuri de genul „Femeia nebătută e ca şi casa nemăturată”.

Un alt aspect ce merită atenţie este importanţa implicării în cazurile de violenţă în familie a specialiştilor din comunitate. Asistentul social, poliţistul, lucrătorul medical şi alte persoane din comunitate au un rol important în depistarea şi stoparea actelor de violenţă în familie prin activităţi de informare pentru populaţie, discuţii individuale cu victimele şi agresorii, referire la serviciile de reabilitare, sancţiuni, dacă e cazul.

Lilia Zaharia-Cravcenco