Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cât de eficientă este Legea…

Cât de eficientă este Legea antitutun în R. Moldova?

În timp de doi ani, s-a redus numărul persoanelor care decedează din cauza bolilor cerebro-vasculare, hepatice, bronşite cronice, cardiologice şi ale aparatului digestiv, iar acest lucru se datorează, potrivit Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), implementării Legii controlului tutunului. Experţii în sănătate au constatat că mai mult de 90% dintre antreprenori şi manageri de instituţii publice respectă prevederile Legii antitutun. Din anul 2016, când a intrat în vigoare această lege, poliţiştii au aplicat amenzi în valoare de 15 milioane 566 mii de lei, pentru nerespectarea Legii antitutun.

Legea antitutun, care a intrat în vigoare pe 31 mai 2016, urma să reducă numărul fumătorilor din R. Moldova, dar şi să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei. Specialiştii de la MSMPS susţin că fumatul este unul dintre factorii principali de risc pentru îmbolnăvirea de cel puţin şase boli cronice. Printre acestea sunt maladiile cardiovasculare, cerebrovasculare, respiratorii obstructive cronice, diabet, ale aparatului digestiv, în special al cirozelor şi cancerului hepatic, care se soldează cu mortalitate prematură în vârstă aptă de muncă şi majorarea numărului persoanelor cu dizabilităţii din R. Moldova. MSMPS susţine că, în fiecare an, 5-6 mii de persoane mor din cauza unei boli cauzate de consumul de tutun.

Morbiditatea s-a diminuat

Implementarea prevederilor Legii privind controlul tutunului, inclusiv interzicerea fumatului în locurile publice, la locurile de muncă, în transport public etc., a contribuit la ameliorarea sănătăţii publice, susţin specialişti de la MSMPS. Conform datelor furnizate de instituţie, în anul 2017, s-au înregistrat 24 de cazuri la 10 mii de locuitori, cu boli cerebro-vasculare, faţă de 29 cazuri în 2015. S-a diminuat cu 25 de cazuri şi numărul persoanelor care suferă de boli ale aparatului digestiv, iar numărul celor afectaţi de maladii hepatice cronice şi ciroze hepatice s-a redus la 20 de persoane faţă de 21, câţi erau în 2015. La capitolul cardiopatie ischemică au fost înregistrate 25 de cazuri la 10 mii de locuitori în anul 2017, faţă de 26 cazuri în 2015. Morbiditatea prin bronşite cronice şi obstructive a înregistrat 13 cazuri la 10 mii locuitori în 2016 faţă de 15 cazuri în 2016. Totodată, Ministerul anunţă pentru ZdG că se atestă o micşorare de 15-20% a numărului de adresări la instituţiile medico-sanitare publice pentru asistenţă medicală a bolnavilor cu bronşite cronice şi obstructive, boală ischemică a inimii, după implementarea amendamentelor privind interzicerea fumatului în locurile publice.

Nu se mai fumează în locurile publice

Experţii în sănătate au constatat că Legea antitutun se respectă în peste 90% dintre locurile publice din Chişinău, Bălţi şi Cahul. Agenţii economici au afişat semnul unic de interzicere a fumatului. Asta susţin experţii de la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS) care, în 2017, au monitorizat situaţia din restaurante, cafenele, baruri, instituţii medicale şi de învăţământ din cele trei oraşe, pentru a vedea cum se respectă Legea privind controlul tutunului. „În încăperile a 91% dintre cafenele, baruri şi restaurante nu s-au atestat cazuri de consum de ţigări. Din toate cele 9% din localuri (22 – Chişinău, 8 – Bălţi) în interiorul cărora s-a înregistrat fumatul – în 57% cazuri (17 localuri) se fuma doar narghilea, în 30% (9 localuri) se fuma, atât narghilea, cât şi ţigarete, iar în 13% (4 localuri: 3 – Chişinău; 1 – Bălţi) se fuma doar ţigarete. La întrebarea adresată administratorului/chelnerului dacă se poate fuma în încăpere au răspuns afirmativ 4% din localuri (10 – Chişinău, 2 – Bălţi). În 100% (12 localuri) în care administratorul/chelnerul a răspuns că se permite fumatul în încăpere, la intrare în încăpere, în cel mai vizibil loc, era afişat semnul unic de interzicere a fumatului”, scrie în raportul elaborat de PAS în anul 2017.

Cercetarea PAS mai arată că instituţiile de învăţământ şi medicale respectă cel mai bine Legea antitutun. „În urma monitorizării, s-a constatat că majoritatea absolută a instituţiilor de învăţământ (99%) respectă Legea antitutun şi au afişat la intrare în încăpere, în cel mai vizibil loc, semnul unic de interzicere a fumatului, în comparaţie cu instituţiile medicale (90%). În încăperile a 100% din instituţiile de învăţământ şi instituţiile medicale nu s-a atestat fumatul şi nici prezenţa scrumierelor (70 – instituţii de învăţământ şi 72 instituţii medicale din mun.Chişinău, mun.Bălţi şi Cahul)”, concluzionează PAS.

Experţii au mai constatat că în circa 39% dintre restaurante, cafenele şi barurui nu se oferă bonul de casă după ce chelnerii/barmanii încasează banii şi aduc restul. Clienţii sunt nevoiţi să solicite repetat bonul de casă. „Chiar dacă ponderea localurilor de alimentaţie publică care nu oferă bonul de casă, atunci când se aduce restul, s-a micşorat cu 16 puncte procentuale faţă de anul 2016 rata acestor încălcări rămâne înaltă. Cea mai mare pondere de neprezentare a bonurilor de casă după încasarea banilor şi după ce se aduce restul se înregistrează în localurile din Bălţi (77%), în comparaţie cu Chişinău (33%) şi Cahul (30%)”, se arată în studiul PAS.

Câţi bani se încasează din amenzi

ZdG a solicitat Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să ne spună cum anume se respectă Legea antitutun. De la 31 mai 2016, când au intrat în vigoare noile modificări la Legea privind controlul tutunului, agenţii de poliţie au „iniţiat 11 mii 558 de proceduri contravenţionale pentru nerespectarea restricţiilor privind fumatul în locuri interzise. În baza acestora au fost aplicate amenzi în sumă de 15 milioane 566 mii de lei”, se spune în răspunsul oferit pentru ZdG. Totodată IGP ne-a comunicat că au documentat 1499 de cazuri de încălcare a Legii antitutun, descoperite de angajaţii Poliţiei sau semnalate de către cetăţeni. În urma autosesizărilor şi plângerilor, au fost aplicate amenzi în sumă totală de 410.230 mii de lei. Întrebat de ZdG pentru ce sunt folosiţi banii acumulaţi din amenzi, IGP ne-a răspuns că „toate amenzile, inclusiv pentru încălcarea Legii antitutun, încasate de la contravenienţi, prin intermediul băncilor, sunt transmise în bugetul statului. Ministerul Finanţelor al R. Moldova este responsabil de gestionarea tuturor resurselor bugetare”.

Datele statistice prezentate de IGP arată că, în R. Moldova, fiecare a 4-a persoană fumează, iar 70% din consumatorii de tutun încep să fumeze înainte de împlinirea vârstei de l8 ani. Fumatul unei singure ţigări scurtează viaţa cu 7 minute.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul reprezintă un obicei zilnic al peste 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume, majoritatea (84%) în ţările în curs de dezvoltare. Anual, din cauza fumatului, mor peste 6 milioane de persoane, dintre care 600.000 sunt fumători pasivi. Cercetările ştiinţifice demonstrează că expunerea la fumul de tutun creşte riscul maladiilor severe, precum cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare, crizele astmatice, bolile pulmonare, în cazul gravidelor provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului.

Potrivit studiului STEPS, realizat în R. Moldova în 2013, 25,3% din populaţia adultă a R. Moldova fumează. Ponderea bărbaţilor fumători, 43,6%, e mult mai mare în raport cu cea a femeilor fumătoare – 5,6%. Totodată, fiecare al cincilea adolescent a încercat să fumeze în decursul vieţii.